Zilele Științei la Biblioteca Națională

noiembrie 7, 2019 at 1:31 pm Lasă un comentariu

În săptămâna când comunitatea internațională, la Inițiativa UNESCO, marchează  Ziua Internaţională a Ştiinţei pentru Pace şi Dezvoltare (10 noiembrie),   Biblioteca Națională a Republicii Moldova organizează cea de-a II-a ediție a Zilelor Științei (4-10 noiembrie).

Activitățile organizate au diferite auditorii țintă, iar pentru personalul instituției dezbaterea principală va pivota pe tema „Biblioteca Națională și cercetarea”. Discuțiile vor cuprinde atât momente de cercetare în interiorul domeniului, cât și implicarea bibliotecarilor în facilitarea procesului de cercetare în diverse domenii.

Care sunt axele de cercetare în domeniul biblioteconomie și știința informației, dar și cum putem   facilita cercetarea în alte domenii – acestea sunt întrebările la care trebuie să găsim răspuns.

Goethe scria că „Bibliotecile sunt  memoria omenirii“.  Sunt și temelia pentru cultură, știință, cunoaștere și dezvoltare. Respectiv, prin valorificarea tezaurului de cunoaștere depozitat în biblioteci, bibliotecarii pot facilita cercetarea.

Păstrătoare a tezaurului științific, istoric și cultural acestea favorizează cercetarea, dar și păstrează rezultatele cercetării pentru generațiile care vin.

Despre rolul important al bibliotecii în cercetare nu trebuie să convingem pe nimeni. Indiferent dacă este de drept public sau personală, biblioteca este foarte importantă pentru cercetare.

Dacă până nu demult se considera că în lume există două tipuri de resurse: materia primă și energia, acum se vorbește tot mai insistent despre al treilea tip de resurse: cunoașterea.

„Astăzi principala sursă de avere este cunoașterea”  susține Yuval Noah Harari, renumitul autor al celor trei cărți care de ani buni suscită interesul comunității internaționale, fiind traduse în peste 40 de limbi. Vorbim de:

Sapiens: Scurtă istorie a omenirii – 226 referințe

Homo deus: Scurtă istorie a viitorului – 218 referințe

21 de lecții pentru secolul XXI – 135 referințe

Pentru a scrie aceste cărți Harari a consultat un total 579 izvoare.

Dorian Furtună indică la finalul lucrării studiu Homo Aggressivus 1400 izvoare.

În comunicarea „Biblioteca – suport în cercetare„ prezentată la Forumul cercetătorilor din 6 noiembrie Dl Furtună a vorbit despre rolul bibliotecii în formarea sa, dar și rolul Internetului în accesarea resurselor actuale necesare pentru cercetare.

O temă de mare importanță pentru bibliotecari, discutată în aceste zile, este și Mișcarea Știința Deschisă, iar una dintre cele patru mari priorități pentru anul 2020 va fi :

”Amplificarea poziției bibliotecilor ca actori cheie și facilitatori ai Științei Deschise”.

Conceptul  de „ştiinţă deschisă” presupune câteva componente importante:

  1. conţinut ştiinţific deschis, accesibil tuturor
  2. infrastructură de cercetare deschisă
  3. cultura ştiinţifică deschisă care implică nu doar evaluare, dar şi paticiparea comunităţii în cercetarea ştiinţifică”

Despre Știința Deschisă se va vorbi din ce în ce mai mult, pentru că problema accesului la rezultatele cercetărilor științifice este una enormă.

Studiile demonstrează că „până la jumătate dintre publicațiile științifice editate la nivel mondial nu sunt citite niciodată de nimeni altcineva decât de autori, editori și recenzenți, iar aproximativ 90% din lucrările publicate în reviste academice nu sunt niciodată citate”.

Din punct de vedere economic, rezultatele științifice generate de cercetarea publică sunt un bun public pe care toți ar trebui să îl poată utiliza gratuit.

Știință este moartă dacă  cunoștințele pe care ea le produce nu  sunt împărtășite și utilizate pe scară largă.

Se vehiculează faptul că acum totul este în internet. Or, cele mai bune reviste științifice sunt contra cost, iar costul este enorm.

Pentru ca știința și tehnologia să aducă beneficii societății, ele trebuie să fie accesibile cât mai multor persoane, iar mesajele lor trebuie să fie ușor de înțeles.

O idee care merită reținută este legătura dintre vizibilitatea publicațiilor și  indexarea de motoarele de căutare. In disputa Bibliotecar versus Internet se vehicula ideea, dacă internetului îi lipsește ceva / este bibliotecarul care știe cum să indexeze publicațiile ca să poată fi găsite. Unul dintre rolurile bibliotecarului în Era internetului este  indexarea rezultatelor cercetărilor științifice.

Una dintre cele mai mari provocări ale societății cunoașterii este balanța dintre dreptul la informare /unul dintre drepturile fundamentale ale omului și drepturile la proprietatea intelectuală. Aici biblioteca are o implicație serioasă acum și la fel în viitor.

 

 

 

Entry filed under: acces deschis, Uncategorized.

Zilei Ispirației la Biblioteca Națională

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Trackback this post  |  Subscribe to the comments via RSS Feed


Arhive

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 98 de urmăritori

View
noiembrie 2019
L M M J V S D
« oct.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

%d blogeri au apreciat asta: