Archive for Ianuarie, 2018

# CitimÎmpreunăMoldova

Printr-un mesaj-apel, din 11 ianuarie 2018(poate fi accesat pe:https://www.slideshare.net/secret/bp5s7eYOBGUZuv ), Biblioteca Națională a Republicii Moldova (BNRM) lansa  inițiativa aderării bibliotecilor la campania WorlLit  –  Ziua  Internaționale a Cititului Împreună. În ultimele zile mai multe informații în ajutorul  organizării campaniei au fost publicate pe: https://clubbib2.wordpress.com/; https://www.facebook.com/osoianu.vera; https://www.slideshare.net/secret/bp5s7eYOBGUZuv

Ulterior, mai multe biblioteci au preluat inițiativa și sperăm, că prin activitățile care vor avea loc la 1 februarie, când în acest an are loc Ziua Internațională a Cititului Împreună, să punem începutul unei noi tradiții, unei activități de profund  consens cu activitatea principală a bibliotecii – promovarea lecturii ca bază pentru cunoaștere, cultură și dezvoltare.

Deci, Colegi Dumneavoastră,  la 1 februarie citim împreună! În școli, grădinițe, colegii, universități, locuri de muncă și odihnă, etc.

Să vedem cum acced bibliotecile noastre în această campanie internațională și cum se implică bibliotecile din alte spații geografice. Poate mai prindeți vreo idee. Încă nu este tărziu! Facebook-ul ne spune că:

De Ziua Internațională a Cititului Împreună:

Biblioteca Națională a Republicii Moldova 1 februarie 2018, ora 12.00 organizează un FLASH-MOB și lecturi împreună cu scriitorul Iulian Filip.

Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”  invită copiii, părinții, toți doritorii  să descopere împreună plăcerea lecturii cu voce tare, pentru că:
Cititul cu voce tare are beneficii majore, mai ales pentru copii, stimulând atenția, imaginația și bucuria lecturii.

Biblioteca Publica „Mihai Eminescu” Rezina. Echipa #BPRMihaiEminescu a hotărât să citească împreună cu cât mai mulți copii cărți frumoase în moduri atractive convinsă fiind că “atunci când citim împreună cu copiii, schimbăm lumea”!

La Biblioteca Judeţeană Vrancea dar și alte biblioteci publice locale va avea loc un maraton de lectură. „Ne dorim să citim împreună cu cât mai mulți copii, tineri și adulți, să lecturăm cărți frumoase, în moduri atractive, pentru că atunci când facem acest lucru, când citim împreună, schimbăm lumea.
Împreună vom adăuga valoare poveștilor lecturate, prin interpretare și rostire, creând momente memorabile pentru toți cei care vor fi prezenți”.
PROGRAMUL EVENIMENTELOR DE LECTURĂ poate fi consultat aici: http://www.bjvrancea.ro/ziua-internationala-cititului-impr…/

Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj organizează o serie de activități de lectură, pentru toate vârstele, nu doar pentru adulți. Programul activităților poate  fi consultat pe pagina web a bibliotecii www.bjc.ro

Germania (cu experiență grea în spate)

…de la parterul bursei din Frankfurt până la sala de concerte a Hamburgului Elbphilharmonie – sute de mii de germani citesc cu voce tare sau ascultă lecturile copiilor – toate în scopul  dezvoltării unei pasiuni pentru lectură de-a lungul vieții.

Povestiri  pot fi ascultate nu numai în școli și grădinițe, ci și în Muzeul German de Fotbal din Dortmund, bursa din Frankfurt, sala de concerte Elbphilharmonie din Hamburg, etc.

Printre  participanți se numără și  politicieni proeminenți. Politicienii regionali și locali  se manifestă la fel de abili să citească povestiri ca și discursuri parlamentare.

ZICI 2018  Moldova este un evenimentul susținut la nivel național de #BibliotecaNaționalăaRepubliciiMoldova, asigurând astfel organizarea unui eveniment de lectură  în (toate!?) bibliotecile. Instituțiile partenere sunt invitate să contribuie la organizarea unor evenimente memorabile de lectură.#CitimÎmpreunăMoldova!

Urmăriți pentru informații:

https://clubbib2.wordpress.com/

https://www.facebook.com/osoianu.vera

https://www.slideshare.net/secret/bp5s7eYOBGUZuv

Anunțuri

Ianuarie 31, 2018 at 11:49 am Lasă un comentariu

Moldova, să citim împreună cu comunitatea internațională la 1 februarie și în fiecare zi!

Ziua Internațională a Cititului Împreună

La 1 februarie comunitatea internațională marchează Ziua Internațională a Cititului Împreună. Este o campanie de promovare a bucuriei, frumuseții și beneficiilor lecturii.  Ziua Internațională a Cititului Împreună / World Read Aloud Day (WRAD) a fost inițiată de LitWorld (LitWorld.org), o organizație nonprofit  fondată în anul 2007.

LitWorld colaborează cu o largă coaliție de parteneri naționali și internaționali pentru a se asigura că tinerii, copiii, adulții din întreaga lume pot experimenta bucuria și puterea de transformare a lecturii, scrisului și povestirii. Mișcarea este bazată pe convingerea că alfabetizarea este un drept universal al omului. Programele oferite de LitWorld sunt adresate tuturor instituțiilor și persoanelor, care au tangențe cu promovarea lecturii.  De acestea pot beneficia școlile, instituțiile preșcolare, bibliotecile, lucrătorii din sectorul social, părinții, etc.

Biblioteca Națională a Republicii Moldova, adresează tuturor invitația și încurajează bibliotecile de a promova și a se implica în organizarea acestui eveniment, menit să deschidă drumuri spre lectură și să ajute pe cei din jur sa se bucure de lumina lecturii.

Bucurați-Vă împreună cu copiii de această zi! Citiți împreună! Faceți un dar! O carte! –  Cărțile niciodată nu sunt prea multe! Convingeți persoanele care vă înconjoară  să facă la fel! Apelați la marile personalități care ne-au lăsat ca testament gânduri despre importanța lecturii – bază pentru cultură, cunoaștere și dezvoltare.

Moldova, să citim împreună cu comunitatea internațională la 1 februarie și în fiecare zi!

Cum putem organiza evenimentul la 1 februarie? Pentru a fi un exemplu în comunitate recomandăm bibliotecilor:

  • diseminarea informației în comunitate (afișe, ziare locale, alte materiale promoționale), informații personalizate privind evenimentul
  • liste bibliografice de recomandare „Ce să citim împreună” (în funcție de grupuri-țintă: adolescenți, părinți și copii, grupuri de prieteni cu interese comune etc.)
  • expoziții ale publicațiilor, incluse în listele bibliografice (pentru a le apropia de utilizator, a economisi timpul de căutare ale acestora etc.)
  • cărți aniversare ale anului 2018 (prezentări, caracteristici de identificare)
  • cărți identificate în top-urile naționale și internaționale
  • citire în glas a celor mai incitante fragmente din cărți de către membrii comunității (funcționari publici, polițiști, etc)
  • top-uri internaționale: autor cu cele mai multe traduceri, cartea cu cele mai multe traduceri, țara cu cele mai multe publicații traduse etc. (baza de date UNESCO Index Trasnlationum http://www.unesco.org/xtrans/bsstatlist.aspx?lg=0 )

Pentru experiențe avansate, practici de calitate, idei inovaționale privind promovarea lecturii consultați lucrarea  LecturaCentral: în ajutor activității de promovare a cărții și a lecturii ca bază pentru cunoaștere, știință și cultură, editată de Biblioteca Națională a Republicii Moldova în anul 2017. Varianta on-line poate fi accesată pe: https://lecturacentral.wordpress.com/  și pe site-ul BNRM //http:// www.bnrm.md/files/publicatii/Publicatii-metodologice-Lectura-Central.pdf

Experiența colegilor din România  de celebrare a acestei zile poate fi accesată pe site-ul Asociației Citim Împreună România http://citimimpreunaromania.ro/  precum și pe  pagina de Facebook https://www.facebook.com/citimimpreunaromania/ .

 

27331951_10211244948062225_9101191232145625596_n

Ianuarie 31, 2018 at 9:57 am Lasă un comentariu

Ghidul lecturii cu voce tare

Pentru persoanele implicate în organizarea lecturilor cu voce tare LITWORLD http://www.litworld.org/wrad/ a elaborat un ghid care poate fi de mare ajutor, mai ales, pentru începători. Poate fi accesat în original pe: https://clubbib2.files.wordpress.com/2018/01/4a4a2-03readaloudguide.pdf . V.O.
Studiile arată că alfabetizarea reprezintă fundamentul bunăstării emoționale și fizice, creșterii  intelectuale și securității economice. Mai mult, citirea cu voce tare îmbunătățește abilitățile  de ascultare,  influențează dezvoltarea vocabularului și înțelegerea temelor și structura textelor  care vor influența viitorul succes al copiilor.
Utilizați sfaturile de mai jos pentru a crea o  puternică și memorabilă experiență a lecturii cu voce tare:

Citiți cartea în prealabil  pentru a vă familiariza cu povestea.

Notați locurile unde ați dori să vă opriți și să puneți întrebări.

Fiți amuzant. Schimbați vocea în timpul citirii cu voce tare pentru a se potrivi cu expresiile și emoțiile personajelor; aceasta va da mai multă viață textului.

Folosiți diferite tonalități ale vocii pentru diferite personaje, astfel încât copiii  să recunoască dialogul în interiorul unui text și trăsăturile de caracter individuale.

Dacă cartea are mult text, încercați să citiți printre rânduri în loc să citiți fiecare cuvânt. Faceți o sinteză a ceia ce se întâmplă pe fiecare pagină și punctați pe ilustrații pentru a explica acțiunea.

Puneți întrebări în timp ce citiți. Cereți ascultătorilor să prezică ce se va întâmpla în continuare, cum s-ar simți dacă ar fi în locul personajului, care este înțelesul unui cuvânt care ar putea fi nou. Limitați întrebările dvs. la una sau două astfel ca să nu întrerupeți fluxul povestirii.

După ce terminați povestea, inițiați o conversație care să se concentreze pe conectarea textului cu viețile și experiențele ascultătorilor.

Ianuarie 31, 2018 at 8:44 am Lasă un comentariu

Gânduri despre carte și lectură exprimate de participanții proiectului Cartea și lectura în viața personalităților

Vasile BOTNARU, jurnalist și pictor din RM.

…La fel cum nu are nicio noimă sa îi explici unei persoane care nu a trăit (încă) sentimentul iubirii ce înseamnă sa fii îndrăgostit?, nu văd cum i-aș putea explica cuiva, care nu este dependent de drogul lecturii, ce înseamnă plăcerea (desfătarea, delectarea, vraja, deliciul …) cititului. Iar persoanelor îndrăgostite de carte de ce le-aș pune oglinda în față? Lor trebuie să le dai cărți. Mormane de cărți…

Cetitul este forma cea mai plăcută de igienizare a minții, dar și a sufletului, carele, minte și suflet, au proprietatea de a se atrofia, dacă le lași să vegeteze ca pe un cactus.

 

Mircea V.CIOBANU, critic literar, redactor-șef la Editura Știința din RM.

Nicio întâmplare din viaţă nu se compară, pentru mine, cu aventura lecturilor, cu lumea cărţilor. Cartea, în acest sens, nu e doar o meserie pentru mine, nu e doar o vocaţie sau un hobby. E un mod de viaţă. De existenţă. Iată de ce fraza lui Mallarme: „Lumea există ca să ajungă într-o carte” nu are nevoie de explicaţii pentru mine. Lumea „reală-materială”, după mine, e doar materie primă. Cartea e esenţa acestei lumi. Scopul ei final.

 

 Iurie COLESNIC, scriitor, istoric literar și politician din RM.

Se scrie și se vorbește mult despre Marile minuni ale lumii. Se pomenesc minuni din antichitate, minuni moderne, dar după părerea mea cea mai mare minune a lumii este CARTEA. Ea a reușit să unească între ele civilizații, să transforme conștiința umană, să miște din loc oamenii și să-i trimită în cosmos, în căutare de viață pe alte planete. Dar ceea ce este mai important ne-a povățuit mereu că trebuie să fim mai buni, mai indulgenți mai toleranți, că doar atunci vom fi ceea ce trebuie și cum trebuie să fim.

Apropierea mea de carte s-a produs accidental.  Aveam cărțile mele  și până la șase ani, urmăream cu plăcere desenele, dar nu-mi plăcea să citesc, nu-mi era interesant. Părinții mei, învățători, încercau în fel și chip să mă facă să citesc , dar era înzadar. Așa a fost până în vacanța de iarnă în clasa a treia, când după sobă la bunica, pe o laiță mare am deschis o carte nu prea groasă  despre o rățușcă. Era o povestioară de Ion Druță, – Cenușica. Am citit-o și am rămas vrăjit de puterea cărții care mi-a adus în față o dramă și m-a făcut să simt o mare părere de rău că nu pot ajuta în nici un fel acea nenorocită rățușcă. De acum încolo și până azi n-am mai lăsat cartea din mână, căci în ea se ascunde un Univers de care am neapărată nevoie, una dintre cele mai Mari Minuni  ale Lumii…

 

 

Iulian FILIP, poet, prozator, dramaturg și folclorist din RM.

Cartea a ajuns să însemne elementul nuclear în lumea mea: orice zi începe și se încheie într-o carte ori alta; oriunde ajung, am o carte ori câteva deschise ori însemnate la anumite pagini; cărțile de recetire așteaptă răbdătoare revederea; cărțile mele scrise își știu locul, cele nescrise consultă calendarele și ceasornicele; adresele cu lume incontestabil a cărții încerc să le onorez de câte ori îmi dau semne că mă așteaptă să mai vorbim tot despre cărți. Aici, în lectură, mi s-au deschis  ochii (să văd!). Tot în cărți am găsit, dar mai caut împăcări pentru enigmatica clipă a închiderii definitive a ochilor. Unde – după aceea! – se depozitează ceea ce ai văzut/citit? Că nu se poate chiar fără urmă…

 

Claudia PARTOLE, scriitoare, prozatoare, jurnalistă din RM.

Cartea şi lectura pentru mine înseamnă Totul. Nu-mi pot imagina existenţa mea umană – aici şi acum – fără această nevoie destinală de a citi şi a medita în marginea cărţilor. A citi e totuna cu a exista efectiv. Cartea rămâne constant o prietenă în condiţiile în care prietenii te părăsesc sau chiar te trădează. Este întruchiparea fidelităţii şi încrederii pe care se construieşte raportul Eu/Celălalt despre care se discută atât de mult – la nivel filosofic, cultural-sociologic – în contextul frământat al postmodernităţii noastre puse sub semnul relativismului şi perspectivismului nietzschean.

 

Nadejda PĂDURE, poetă, bibliotecară.

…pe lângă un copil cu cartea în mână toți treceau „în vârful degetelor”.

Cartea reprezintă pentru mine de fapt văzduhul, oceanul, țărâna și toate stihiile în care mă simt bine, confortabil, protejată, așteptată și mulțumită de sine. Odată cu prima carte ținută în mână lectura mi-a devenit pasiune și necesitate. Deși părinții și bunicele mele au fost oameni simpli, în casa noastră a existat bibliotecă de familie, iar pe lângă un copil cu cartea în mână toți treceau „în vârful degetelor”.

 

 

 

Vasile ROMANCIUC, poet, redactor, traducător din RM.

Un loc cu totul şi cu totul deosebit în inima mea îl are… Cocostârcul galben şi culmea soarelui – o poveste chinezească, o cărţulie cu copertă galbenă, subţirică, de numai câteva pagini… E prima carte pe care am luat-o de la biblioteca din satul meu. Am citit-o şi mi-a plăcut. Eram, cred, elev în clasa întâi. De atunci, au trecut aproape 60 de ani… de carte. Prima carte citită are o importanţă deosebită – ea te poate încuraja să citeşti şi alte cărţi sau îţi poate tăia pentru multă vreme (dacă nu pentru totdeauna) pofta de lectură. Varianta ideală este când omul potrivit descoperă, la momentul potrivit, cartea potrivită…

 

 

Arcadie SUCEVEANU, poet, președintele Uniunii Scriitorilor din RM.

Trăim sub zodia urgenţelor şi a senzaţionalului, în caruselul delirant al evenimentelor cotidiene. Cartea, literatura, lecturile îşi află tot mai greu locul în această lume grăbită şi înrobită de materialitate. Totuşi, vreau să-mi păstrez optimismul, încercând să-mi întăresc convingerea că ceea ce întruchipează înțelepciunea și sublimul existenţial, ceea ce conţine atât de necesara doză de trăire artistică și imaginar luminos – cartea, fie în forma ei clasică, materială, fie în formă digitală sau electronică – are şanse de supravieţuire, nu poate să dispară în marasmul cotidian, în amnezia socială. În acest sens, Saloanele și târgurile de carte, Festivalul cărții și al lecturii, așa cum se prezintă cel de la actuala ediție, constitiue o probă reconfortantă și revelatoare.

 

Valeriu TUREA, politician

Nu mai ştiu cine spunea  „Biblioteca mea sunt eu”, cărţile pe care le am mă reprezintă. Nu ştiu, mai degrabă aş spune că biblioteca este ceea ce aş dori să fiu, dar mi-s mâinile scurte. Am o relaţie tandră cu biblioteca mea (de fapt, a noastră, căci suntem mulţi cititori la casă). Sunt cărţi, la care revin periodic, cu altele ni-e de ajuns şi o întâlnire. Dar am şi cărţi – bune, de altfel – pe care m-aş mira de-aş reuşi să le citesc în această viaţă. Ne privim reciproc cu speranţă, ne mângâiem din priviri. „Atât?” „Probabil că da. Atât…” Dar nu disper, am feciori şi nepoţi. Iar dacă e să dau câteva nume de scriitori şi cărţi, cred că o bună parte sunt aceleaşi ca şi în cazul oricărui om cât de cât citit. Când i-am citit pentru întâia oară pe Márquez şi Bulgakov, am avut febră – febră nu în sens „literar”, ci la cel mai direct mod „medical”. Am trei feciori, fiecare cu preferinţele sale de lectură, dar toţi trei în egală măsură sensibili la Caragiale. I-am crescut cu D-l Goe, Bubico, cu personajele din piese, apoi cu scrisorile lui memorabile. Mă bucur că şi nepoţii mei au aceeaşi deschidere către Caragiale ca şi taţii lor. Aş mai aminti „Jocul cu mărgele de sticlă” de Hermann Hesse, Saramago, António Lobo Antunes. Şi, fireşte, autori şi cărţi de pe ambele maluri ale Prutului. Mulţi şi multe! Nu dau nume şi titluri de frică să nu fac vreo boroboaţă în ierarhii. Dar pentru cărţi bune şi prieteni inima mea-i încăpătoare, e loc destul…

 

Ianoș ȚURCANU, poet, eseist, prozator, textier, autor de aforisme din RM.

Clișeul cu cartea-prieten nu-i o vorbă goală, fiindcă doar cărțile nu știu să trădeze, nu-ți fac reproșuri nemeritate (și nici măcar meritate), nu au nevoie să le explici nimic, știu totul, suferă, se bucură și cred împreună cu tine. Te apară de rău și plictiseală. Cartea te consolează, te luminează, spală urâțenia sufletului și a lumii. E un adevărat balsam pentru toate rănile. Desigur, unui om înconjurat de cărți, dicționare literare și neliterare, unui om care e prieten cu o frază sau un paragraf revelator pentru ideile (din orice domeniu) pe care vrea să le abordeze, i se oferă, vreau să cred, veritabile regaluri spirituale. Din care, firește, are numai de câștigat.

 

 

Ianuarie 30, 2018 at 12:48 pm Lasă un comentariu

„Eu am fost fericit. Am crescut într-o bibliotecă locală excelentă”. Neil Gaiman

neilgaiman1.0

Doar o zi ne mai desparte de Ziua Internațională a Cititului Împreună. Am adus în prim planul Blogului și a paginii FB unele gânduri, idei care pot fi de ajutor în organizarea campaniei în biblioteci, școli, grădinițe, universități, instituții, etc. (Trageți cu ochii la experiența Germaniei!).Constat că este imposibil să faci o campanie de promovare a lecturii fără a-l aduce în prim plan și pe Neil Gaiman și renumitul său  articol (renumita prelegere)„De ce viitorul nostru depinde de biblioteci, lectură şi fantezie”. V.O.

…Conferințele anuale iniţiate în anul 2012, de către The Reading Agency (Anglia) ca platformă unde scriitori, gânditori, alte personalităţi, nume cu mare rezonanţă în societate vin să promoveze idei originale şi incitante despre rolul şi importanţa lecturii şi a bibliotecilor. De la acestă tribună la 14 octombrie 2013, in palatul Barbican din Londra, cunoscutul scriitor britanic Neil Gaiman a încercat să demonstreze lumii „De ce viitorul nostru depinde de biblioteci, lectură şi fantezie”/„Why our future depends on libraries, reading and dazdreaming”: http://www.theguardian.com/books/2013/oct/15/neil-gaiman-future-libraries-reading-daydreaming. Nail Gaiman este convins că şansa generaţiei de mâine sunt bibliotecile şi lectura. Scriitorul argumentează necesitatea existenţei bibliotecii într-um mod foarte original. Povesteşte că i s-a întâmplat să asiste la o discuţie despre viitorul industriei private de construcţie a închisorilor în SUA. Întrebarea discutată era de câte închisori va fi nevoie peste 15 ani. Algoritmul a fost găsit foarte simplu, pornind de la întrebarea câţi copii în vârstă de 10-11 ani nu pot citi acum. Şi mai ales nu pot citi de plăcere. Potrivit lui Nail Gaiman, alfabetizarea este mai importantă acum ca niciodată. Oamenii trebuie să ştie să scrie şi să citească, să înţeleagă ceea ce citesc, să înţeleagă nuanţe şi să se facă înţeleşi. Este foarte important ca membrii comunităţii să cunoască care este raţiunea bibliotecii şi a bibliotecarului ca să le poată apăra pentru binele lor şi pentru binele copiilor lor.

În ultimii ani englezii au avut motive serioase de a se ridica în apărarea bibliotecilor, atunci când decidenţii de nivel local au pus problema închiderii mai multor biblioteci şi reducerea masivă a personalului. De remarcat, că în apărarea bibliotecilor s-au ridicat atât cititorii, cât şi non-cititorii care consideră că biblioteca trebuie să fie acolo unde îi este locul. Chiar dacă nu-i utilizează serviciile acum, vor s-o găsească deschisă atunci când vor avea nevoie de serviciile ei. Gaiman egalează libertatea cu libertatea de a citi:

„Bibliotecile înseamnă libertate. Libertatea de a citi, libertatea ideilor, libertatea comunicării. Bibliotecile înseamnă educaţie (care nu se termină odată cu terminarea şcolii sau a universităţii). Bibliotecile înseamnă destindere, spaţii sigure şi acces la informaţie”.

„Am teamă că în secolul XXI oamenii nu înţeleg ce reprezintă bibliotecile şi care este menirea lor. Dacă percepi o bibliotecă doar ca pe un raft cu cărţi poate să pară depăşită într-o lume în care multe cărţi, dar nu toate, există şi în format digital. Dar aceasta este o greşeală fundamentală”.

„Bibliotecile sunt într-adevăr porţi spre viitor. Aşa că este regretabil că pretutindeni, în lume, se găsesc autorităţi locale care percep închiderea bibliotecilor ca o posibilitate de a salva mai uşor nişte finanţe, fără a realiza că fură de la viitor pentru a plati pentru azi. Ei închid porţi care ar trebui să fie deschise”.

„Noi avem obligaţia de a sprijini bibliotecile. De a utiliza bibliotecile, de a încuraja pe alţii să utilizeze bibliotecile. Dacă nu preţuiţi bibliotecile, atunci nu preţuiţi informaţia, nici cultura, nici înţelepciunea. Ştergând urmele trecutului, prejudeciaţi viitorul”.

Gaiman este convins că: „Cea mai simplă cale de a creşte copii educaţi este de a-i învăţa să citească şi a-i convinge că lectura este o activitate plăcută. Găsiţi cărţile care să le placă, oferiţi-le acces la aceste cărţi şi lasaţii să le citească”.

Scriitorul explică cât de important este dezvoltarea imaginaţiei, de ce folosirea imaginaţiei şi îndemnul altora de a o folosi pe a lor este o obligaţie a tuturor cetăţenilor.

Interesantă concepţia lui Gaiman de copil fericit: „Eu am fost fericit. Am crescut într-o bibliotecă locală excelentă. În vacanţa de vară, în drum spre serviciu părinţii mei mă lăsau în bibliotecă, iar bibliotecarii nu se supărau pe băieţelul care în fiecare dimineaţă le păşea pragul şi scotocea printre fişele de catalog în căutarea cărţilor cu stafii, vrăjitoare, vampiri, detectivi şi minuni. Şi când am terminat de citit cărţile pentru copii m-am apucat de cărţile pentru maturi. Erau bibliotecari buni. Iubeau cărţile şi le plăcea ca acestea să fie citite. Ei mă tratau doar ca pe un alt cititor – nici mai mult nici mai puţin – ceea ce însemna că mă tratau cu respect”.

Gândurile expuse în deja renumita prelegere au fost înalt appreciate nu numai în Regatul Unit, dar în mai multe ţări, prelegerea fiind tradusă în mai multe limbi şi frecvent citată în literatura de specialitate. În ultimii ani, Regatul Unit se confruntă cu probleme serioase de percepţie a rolului bibliotecii publice de către decidenţi din rândurile administraţiilor publice locale şi această voce trebuia să se facă auzită.

 

Ianuarie 30, 2018 at 12:36 pm Lasă un comentariu

Germania sărbătorește „Ziua Lecturii cu Voce Tare”: experiențe

http://www.dw.com/en/germany-celebrates-read-aloud-day/a-41428285

În Ziua Lecturii cu Voce Tare, de la parterul bursei din Frankfurt până la sala de concerte a Hamburgului Elbphilharmonie – sute de mii de germani citesc cu voce tare sau ascultă lecturile copiilor – toate în scopul  dezvoltării unei pasiuni pentru lectură de-a lungul vieții.

Peste 173.000 de persoane din Germania au sărbătorit Ziua Națională a Lecturii cu Voce Tare, în anul 2017. Organizatorii evenimentului au stabilit un nou record pentru evenimentul participativ la nivel național destinat să-i facă pe copii să fie încântați să citească și să dezvolte abilități de citire pe tot parcursul vieți.

Povestiri  puteau fi ascultate nu numai în școli și grădinițe, ci și în Muzeul German de Fotbal din Dortmund, bursa din Frankfurt, sala de concerte Elbphilharmonie din Hamburg, etc.

În 2016, aproximativ 130.000 de persoane au citit cu voce tare, printre acestea și  politicieni proeminenți. Politicienii regionali și locali s-au arătat la fel de abili să citească povestiri ca și discursuri parlamentare.

Ianuarie 30, 2018 at 11:34 am Lasă un comentariu

Argumente …pro lectură

…lectura este ca să ne trezim

Ziua Internațională a Cititului Împreună  (sau a cititului cu voce tare) este un bun prilej să vorbim despre importanța lecturii și respectiv cunoașterii în dezvoltarea fiecărei persoane în particular și a societății în întregime. Studii serioase realizate pretutindeni în lume demonstrează importanța lecturii în dezvoltarea multilaterală a persoanei:

  • Lectura dezvoltă mintea
  • Prin lectură descoperim lucruri noi
  • Lectura dezvoltă imaginația
  • Lectura dezvoltă creativitatea
  • Lectura ajută la extinderea vocabularului
  • Lectura este importantă deoarece cuvintele – vorbite și scrise – reprezintă piatra de temelie a vieții.

Studii realizate mai recent demonstrează că prin lectură omul se poate lecui mai ușor, există chiar și un curent nou biblioterapia, că oamenii care citesc trăiesc mai mult, că oamenii care citesc sunt mai buni. Sigur, contează enorm calitatea lecturilor. Iar aici expertiza liderilor lecturii, printre care și cea a bibliotecarilor este enormă.

Toate personalitățile  mari care au contribuit la modelarea lumii s-au ridicat pe cele mai mari înălțimi prin lectură și toți au lăsat pentru posteritate îndemnul spre lectură. Noi, bibliotecarii, apelăm la ajutorul marilor personalități ori de câte ori avem necesitatea unor argumente.

Albert Enstein scria că unicul drum pe care trebuie să-l cunoască cu siguranță fiecare este drumul spre bibliotecă. Trebuie să-i dăm crezare pentru că probabil și acest drum l-a ajutat să ajungă printre geniile lumii, pe locul doi în dopul celor mai deștepți 40 de oameni care au trăit vreodată. Johann Wolfgang Goethe, poet german, ilustru gânditor și om de știință,  una dintre cele mai de seamă personalități ale culturii universale, despre care Albert Einstein scria că este omul care știe totul și care se află pe locul întâi în topul celor mai deștepți oameni ai lumii a lăsat posterității un îndemn la fel de valoros „Să nu lași o zi fără să citești, fără să vezi sau să auzi ceva frumos”.

Site-ul Hyperliteratura https://hyperliteratura.ro/faust-goethe/ publica in mai 2017 la rubrica Recomandări de carte  un articol semnat de Călin-Theodor Ștefanopol Faust  , o lectură la finalul căreia simți pentru o secundă că ai cucerit lumea. Este adevărat că și traducerea contează, iar cititorul nostru a citit varianta tradusă de Lucian Blaga, care s-a luat la întrecere cu originalul, după cum chiar Blaga afirma.

 

Ce frumoasă legătură între îndemnul lui Goethe din adâncul secolului XIX  și ecoul unui cititor de la începutul secolului XXI , și ce apreciere dată unei lucrări  – o lectură „fundamentală la finalul căreia simți pentru o secundă că ai cucerit toată lumea”.

Faust a fost opera vieții lui Goethe. Goethe a șlefuit această lucrare 60 de ani și așa a ajuns la perfecțiune capodopera supremă a literaturii germane, încăpând entități din mitologia greacă,  din sfera biblică, din folclorul german, din ierarhia regală, din spațiul artei, din universul filosofiei  sau din lumea curentelor culturale.

“Cât despre experiența mea de cititor, scria Călin-Theodor Ștefanopol, Faust m-a schimbat total, mi-a reconfigurat gusturile. Singura mea problemă este că, mult timp de acum încolo, când voi mai termina câte o carte, voi rămâne cu satisfacția lecturii, dar și cu o umbră de gust amar din cauză că noua lectură nu s-a ridicat la nivelul lui Faust. Da, Faust este o lectură dificilă, dar frumoasă. Nu este o lectură de autobuz, una cu care „să-ți mai omori timpul”, ci una fundamentală la finalul căreia simți pentru o secundă că ai cucerit toată lumea”.

Liderii de orice rang și nivel, învățătorii, bibliotecarii și în primul rând părinții au o mare responsabilitate în ce privește altoirea respectului pentru carte și lectură, indiferent de format și în primul rând prin exemplul personal.  Să ne amintim de învățătura Talmudului „Lumânarea pe care o aprinzi pentru tine luminează și pentru alții”.
Împreună trebuie să arătăm persoanelor în devenire drumul spre lectura mare, spre  cartea  care te face să te simți pentru un moment că ai cucerit lumea.

Odată descoperit, acest drum te poate duce spre orice înălțimi.

Pasiunea pentru citit se dezvoltă în timp, cu atenție și dragoste, și mai ales prin exemplu personal. Este știut faptul că lectura îi ajută pe copii să fie mai inteligenți, mai sănătoși și mai bine pregătiți pentru viață. A-i ajuta să devină cititori avizi NU înseamnă a-i învăța să citească, ci a-i ajuta să se bucure de magia lecturii. Iar părinții sunt primii responsabili în sădirea iubirii față de carte.

La activitățile prilejuite și de Ziua Internațională a Cititului Împreună participanții negreșit vor auzi și vedea ceva frumos și drumul spre aceste activități le va deschide drumul spre lectură, spre carte și bibliotecă –  această triadă a cunoașterii care este temelia spre înălțimi nebănuite.

“Cultivarea este ceea ce rămâne când încheiem cititul. Din nefericire, mulți citesc ceva ușor, ca să le vină somnul, în timp ce lectura este ca să ne trezim“. Cuviosul Paisie Aghioritul

 

Ianuarie 30, 2018 at 10:26 am Lasă un comentariu

Articole mai vechi


Arhive

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 85 de urmăritori

View
Ianuarie 2018
L M M M V S D
« Noi   Feb »
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031