Sărbătoare la Cetatea Cărții!

Anul 2017 este anul când Biblioteca Națională a Republicii Moldova  marchează 185 de ani de la fondare, iar ziua de 22 august este  oficial ziua de naștere a Bibliotecii. Aniversarea este marcată prin diverse activități și acțiuni pe parcursul întregului an, în auditorii diferite și cu diverși participanți, însă ziua de 22 august este ziua colectivului, a tuturor celora care de-a lungul anilor au pus umărul la dezvoltarea și consolidarea  Biblioteci Naționale  care simbolizează,  la toate popoarele lumii, memoria colectivă a acestora.

Pentru cei care și-au legat destinul de această instituție nimic nu este mai statornic, mai trainic și mai important.

Eu sunt un veteran nou-nouț, de numai câteva zile. La 1 august foarte discret am început escaladarea ultimei etape sau înălțimi în activitatea profesională a unei persoane – cea de veteran. Trebuie să Vă spun că nu este deloc ușoară, această etapă. Este etapa când nu mai poți spune “nu știu” sau „mai am timp de învățat”, sau „primesc aceasta ca pe un avans”.

Orice colectiv, pentru a funcționa normal are nevoie de un echilibru între profesioniștii aflați la etapa de început, etapa de bază, și etapa experienței.

În acest sens îmi amintesc de o declarație a Dnei ministru Monica Babuc în cadrul emisiunii „Alb&Negru” de la UNIMEDIA.  „Mie mi-ar plăcea să fie această simbioză, această balanță între forțele și viziunile tinerilor și cei care au o memorie instituțională. Doar atunci o instituție de felul Ministerului Culturii ar putea funcționa bine”, consideră Monica Babuc.

Ca argument Dna Babuc  l-a citat pe academicianul rus Nikita Zverev, care  a condus o instituție de știință mai mulți ani la rând: „Dacă majoritatea ar fi alcătuită de bătrâni asta ar fi o tragedie, iar dacă majoritatea ar fi alcătuită de tineri – ar fi o comedie”.

 

În anii când generația mea termina facultatea era o lege foarte strictă, să lucrezi, după repartizare, a universității în cazul meu, 3 ani în instituția unde ai fost repartizat. Eu am zăbovit ceva mai mult. Despre locul de muncă se vorbește ca despre o „a doua casă”, iar despre bibliotecă ca despre „a treia casă”. Eu am încurcat aceste noțiuni și după ce am înțeles că Biblioteca Națională este casa unde mă grăbesc să vin în fiecare dimineață nimic n-a contat mai mult, n-a cântărit mai greu, n-a fost mai constant și nu m-a influențat mai mult.

Doresc tuturor colegilor mei, cei care abia au venit și încă încearcă balanța spre a rămâne sau a pleca , celora care deja au ajuns la vârsta libertății, dar încă nu s-au hotărât s-o  accepte,  să se ghideze în tot ce realizează de valorile fundamentale ale unei instituții de elită: performanță, loialitate totală, atașament și disciplină (de tot felul). Acestea sunt unicele criterii  care trebuie să stea la baza evaluării și respectiv evoluției unui profesionist.

La Multi Ani! și Per aspera ad astra!, Cetății Cărții și întregului colectiv!