Archive for Mai 21, 2010

Nobel pentru un poet renegat

1987 Iosif Aleksandrovici Brodski primeşte Nobelul literar pentru volumele de poezii scrise în mare parte în exil, fiind al cincilea nativ rus deţinător al prestigioasei distincţii. Scriitorul a fost recompensat pentru „scriitura sa atotcuprinzătoare, inundată de claritatea gândirii şi de intensitate poetică“.

La 24 mai 1940 se năştea, la Leningrad, Iosif Alexandrovici Brodski, poetul rus care avea să fie expulzat din ţara natală şi avea să găsească faima şi recunoaşterea în Occident. La scurt timp după ce micul Iosif împlinea un an, Uniunea Sovietică era invadată de trupele lui Hitler.

Războiul l-a ţinut pe viitorul poet departe de tatăl său, mobilizat pe front imediat după izbucnirea conflictelor, şi a impus o blocadă oraşului în care copilul rămăsese doar cu mama.

Peste un an, Maria Brodskaia şi fiul ei au fost evacuaţi la Cerepoveţi, revenind în oraş doi ani mai târziu. Alexandr Brodski s-a întors din război în 1948, astfel că micul Iosif şi-a început viaţa departe de tată. Însă a învăţat arta fotografiei de la acesta, care fusese corespondent de presă înainte de război.

Poetul mărturisea, mai târziu, că fusese un „elev slab”. Detestase sistemul de învăţământ instituţionalizat şi abandonase liceul. Optând, în schimb, pentru autoinstruire, tânărul Brodski citise enorm şi învăţase singur engleză, sârbă, croată şi polonă, din care a tradus ulterior în rusă opere literare semnificative.

La 16 ani, vârsta la care începea să scrie versuri, se angaja la Fabrica de Armament cunoscută în oraş sub numele de „Arsenal”.

Poetul neînscris

În următorii opt ani, în paralel cu primele încercări literare, a avut nenumărate slujbe, fiind, pe rând, ajutor de medic legist la morgă, fochist, paznic de far, fotograf şi traducător. În martie 1964, după ce schimbase mai mult de treisprezece locuri de muncă, a fost arestat pentru „parazitism”, intentându-i-se un proces, din care s-a păstrat un schimb de replici celebru dintre Brodski şi judecător: „Care e specialitatea dumneavoastră?” – „Sunt poet. Poet-traducător.” – „Şi cine v-a recunoscut ca poet? Cine v-a înscris la poeţi?” – „Nimeni. Dar cine m-a înscris la specia umană?”

Întrebarea rămâne retorică. Brodski este condamnat la cinci ani de exil intern şi obligat să efectueze muncă fizică. Mulţi oameni de cultură din toată lumea reacţionează la condamnare, printre care Dmitri Şostakovici, Evgheni Evtuşenko, Jean-Paul Sartre şi Anna Ahmatova, care spunea că versurile tânărului „au ceva magic”, fiind o susţinătoare ferventă a acestuia încă de la primele poezii publicate.

Recunoaşterea în ţara adoptivă

Brodski a fost exilat din Uniunea Sovietică la 4 iunie 1972. S-a stabilit în America, unde a primit cetăţenia în1977. Toate volumele sale de eseuri au fost publicate în exil, în limba engleză: „Less than one” (1986), „Watermark” (1992) etc. Poetul a continuat să scrie versuri în limba maternă, acestea fiind apoi traduse în engleză: „To Urania” (1988), „So forth” (1996), „Discovery” (1999).

Brodski a fost invitat să predea la instituţii de învăţământ de prestigiu din America şi din Marea Britanie. În 1978, Universitatea Yale i-a conferit titlul onorific de Doctor în Litere şi a fost numit membru al Academiei Americane şi al Institutului de Arte şi Litere în 1979.

În Statele Unite, Brodski a fost colaborator la publicaţii precum „New York Review of Books” sau „The Times Lierary Supplement”, publicând cronici literare. Considera limba un vector al civilizaţiei superior istoriei, capabil să dăinuiască mai mult decât orice stat, iar pe poeţi, responsabili să păstreze vie această moştenire , „în lumina conştiinţei şi a culturii” .

Academia Suedeză i-a decernat premiul Nobel pentru Literatură în 1987. A murit în ianuarie 1996, la New York, din cauza unui atac de cord.

„Eu, cel care scrie aceste rânduri, voi înceta să exist; la fel şi voi, cei care le citiţi. Dar limba în care acestea sunt scrise va continua să existe nu numai pentru că este mai trainică decât fiinţa umană, ci şi pentru că este mult mai capabilă de mutaţii.”
Iosif Aleksandrovici Brodski
scriitor

Imaginea timpului

„Cred că apa este imaginea timpului şi, în fiecare zi de Anul Nou, într-un ritual oarecum păgân, încerc să mă aflu lângă apă, preferabil lângă mare sau ocean, pentru a urmări apariţia unei noi felii de timp la suprafaţa apei. Nu caut o fecioară nudă tronând în mijlocul unei scoici; caut fie un nor, fie coama unui val care se sparge de ţărm la miezul nopţii. Acest fenomen este, pentru mine, echivalent cu scurgerea timpului şi contemplez modelul dantelat pe care îl desenează apa la ţărm, nu cu conştiinţa unui vagabond, ci cu duioşie şi gratitudine”. (fragment din „Watermark”)

Sursa: Adevărul

Mai 21, 2010 at 12:51 pm Lasă un comentariu

O carte returnată la bibliotecă după 221 de ani

O carte pe care George Washington a împrumutat-o de la New York Society Library a fost „returnată” după 221 de ani, fiind de fapt înlocuită cu un alt exemplar de personalul din casa primului preşedinte al SUA din Virginia.

George Washington a împrumutat volumul „The Law of Nations”, de Emer de Vattel, de la New York Society Library, pe când biblioteca se afla în aceeaşi clădire cu guvernul federal din Manhattan. Volumul a fost scos din bibliotecă, potrivit înregistrărilor instituţiei, pe 5 octombrie 1789. Taxa acumulată pentru întârzierea returului ar fi fost de 300.000 de dolari, însă nu a fost plătită.

Dispariţia cărţii a ieşit la iveală când biblioteca şi-a refăcut înregistrările din perioada 1789 – 1792, în care este consemnată istoria împrumuturilor făcute de personalităţi precum George Washington, John Adams, John Jay, Aaron Burr, Alexander Hamilton, George Clinton şi alţii.

Însă dispariţia volumului împrumutat de Washington nu a fost făcută publică până de curând, când a fost semnalată într-un articol din New York Daily News, au spus într-o declaraţie reprezentanţii bibliotecii. „La câteva zile după ce au aflat, angajaţii din casa lui Washington din Virginia – Mount Vernon – s-au oferit să înlocuiască «Law of Nations» a lui Vattel cu o copie din aceeaşi ediţie”, au precizat reprezentanţii bibliotecii.

New York Society Library a marcat evenimentul printr-o ceremonie care a avut loc miercuri, în timpul căreia volumul a fost expus.

Sursa: Mediafax

Mai 21, 2010 at 12:18 pm Lasă un comentariu

Congres International de Bibliografie

Asociatia Bibliotecarilor din Rusia, Asambleea Bibliotecilor din Eurasia, Biblioteca Nationala a Rusiei, Biblioteca de Stat a Rusiei, Camera Cartii a Rusiei si Biblioteca Academiei de Stiinte a Rusiei informeaza ca  in perioada 21-23 septembrie 2010 în Sankt-Petersburg va avea loc Congresul International de Bibliografie.

Sunt invitati bibliografi din toate tarile lumii.

Pentru mai multe informatii:
http://www.nlr.ru/tus/20100921/rus/

Mai 21, 2010 at 11:49 am Lasă un comentariu

Lectura cărților si sănătatea intelectuală a moldovenilor

Postare pe pagina Magenta Consulting http://www.consulting.md  de pe Facebook

”Pentru sănătatea Dumneavoastră intelectuală consumați cel puțin 20 de pagini de carte pe zi”, ne încuraja Radio Guerilla într-o zi frumoasă de sâmbătă.

Lumea cărților este una fascinantă pentru oamenii care îsi dedică timpul s-o descopere. Cu toate acestea, pentru mulți dintre noi, cititul cărților este o activitate care amintește de anii de școală, iar societatea noastră încă nu a asimilat concepul de ”învățare continuă”, de aceea ideea de ”a învăța și a scăpa de povara aceasta” este încă bine înrădăcinată printre tineri. Odată cu înaintarea în vârstă, lista responsabilităților unei persoane crește dramatic, de aceea mulți nu își mai permit să se delecteze cu o carte bună într-un fotoliu comod. Aceste plăceri au fost înlocuite cu activități mai puțin intelectuale, cum ar fi maratonul de achitare a facturilor, sau sfânta ordine generală din fiecare săptămână.

Compania Magenta Consulting a efectuat un sondaj pe un eșantion de 1400 de respondenți în 24 de localități urbane, pentru a afla cât de des citește  moldoveanul. Studiul a relevat că lectura este o activitate obișnuită atât pentru respondenții cu studii post-universitare (masterat, doctorat), cât și pentru persoanele cu studii medii incomplete. Ambele categorii au acumulat cea mai mare pondere printre cei care citesc mai mult de 8 cărți pe an (17%, și, respectiv, 18%). Majoritatea celor care nu citesc deloc, au declarat venituri de peste 9000 de MDL (74%). Aceasta s-ar putea datora faptului că, persoanele care își asigură familiile cu venituri mai mari, la sfârșit de zi sunt prea obosite pentru a mai citi. Dacă e să analizăm numărul de cărți citite din perspectiva situației familiale, obținem un peisaj destul de interesant: odată cu schimbarea statutului marital, scade și ponderea persoanelor care citesc. Astfel, citesc 66% dintre celibatari, 60% dintre persoanele care locuiesc în concubinaj, 54% dintre persoanele căsătorite, 52% dintre respondenții divorțați și doar 50% dintre persoanele văduve.

Figura 1. Numărul de cărți citite anual, în dependență de statutul marital, %

Oricât de puțin timp am avea, suntem datori să ne păstrăm nivelul de sănătate intelectuală, dacă nu prin lectură, atunci prin alte activități la fel de utile. Publicația The Insight Journal scrie că ”lectura este o activitate foarte eficientă pentru a învăța lucruri noi, dar mulți oameni nu vor să își petreacă timpul citind, iar aceasta este o situație cât se poate de firească. Pentru a-și asigura bunăstarea intelectuală, aceștia preferă să urmărească programe TV sau să asculte emisiuni radio cognitive. Altora le este mult mai interesant să călătorească și să descopere lucruri noi, sau să viziteze expoziții artistice și să ia parte la evenimente culturale. Mintea se pune în mișcare și atunci când omul crează sau învață un hobby nou. Toate aceste acțiuni ne sporesc nivelul de sănătate intelectuală, dar cei care hotărăsc să citească, nu trebuie neapărat să lectureze lucruri care nu prezintă interes pentru ei. Beletristica, nuvelele, chiar și articolele cognitive din ziare și reviste ne vor ridica nivelul bunăstării intelectuale.”

În această ordine de idei, am decis să verificăm dacă participanții la studiu care de obicei nu citesc, merg în schimb la teatru, concerte sau cinema, pentru a-și menține sănătatea intelectuală. Studiul ne-a oferit niște date cu tendinţe pesimiste: dacă persoanele care citesc mai mult merg la evenimente culturale mai rar decât o dată pe lună (17%), atunci respondenții care de obicei nu citesc deloc, nu merg nici la spectacole, și nici la proiecții de film sau concerte (51%).

O societate cu un nivel înalt de sănătate intelectuală este una în care deciziile se discută, și nu se impun; este un mediu în care copiii cresc curioși și creativi, pentru a aduce soluții inteligente problemelor de mâine. Pentru că vrem cu toții să trăim într-o astfel de societate, vă îndemnăm să citiți, să frecventați evenimente culturale și să îi convingeți și pe cei apropiați să vă însoțească. Mai ales că în acest an, luna mai abundă de evenimente culturale în Chișinău!

Mai 21, 2010 at 10:24 am Lasă un comentariu

TIC pentru o mai bună guvernare

În zilele de 18-19 mai 2010 pentru prima dată la  Chişinău şi-a ţinut lucrările Conferinţa Internaţională „Moldova e-Government Summit” cu tematica „TIC pentru o mai bună guvernare”, organizată de către Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor şi Cancelaria de Stat în parteneriat şi cu contribuţia Băncii Mondiale, a Centrului de Dezvoltare a e-Guvernării pentru Europa de Sud-Est, Slovenia, Proiectului e-Guvernării în RM, PNUD, BIZTAR, USAID.

La eveniment au fost prezenți Vlad Filat, prim-ministru al Moldovei, Victor Bodiu, ministru de Stat, Alexandru Oleinic, Ministrul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, Loretta Handrabura, vice ministrul educaţiei, Octavian Grama, vice ministrul sănătăţii, Melanie Marlett, directorul de ţară al Băncii Mondiale pentru Moldova, Kaarina Immonen, Reprezentant Rezident al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, experţi din ţară şi străinătate, reprezentanţi ai diferitor ministere, departamente şi Administraţiilor Publice Locale, oameni de afaceri locali şi din străinătate.

Întrunirea „Moldova e-Government Summit 2010” a avut drept scop schimbul de experienţă si familiarizarea cu cele mai bune practici internaţionale privind implementarea şi aplicarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii (TIC) în domeniile e-guvernării, e-sănătăţii, e-educaţiei, precum şi prezentarea proiectelor de prestare a serviciilor publice prin mijloace electronice (e-servicii).

Reprezentanţii Guvernului şi-au  expus unanim viziunea asupra importanţei evenimentului, în contextul în care Guvernul şi-a propus drept obiectiv major transformarea Moldovei într-o ţară cu administraţie transparentă şi eficientă, economie dinamică şi competitivă, cu mediu de afaceri favorabil pentru atragerea investiţiilor. Toţi au subliniat faptul că guvernarea electronică urmăreşte scopul facilitării relaţiilor dintre cetăţean şi administraţia publică. Demnitarii de stat au menţionat, că  scopul e-Guvernării este eficientizarea serviciilor publice precum şi asistarea cetăţenilor în rezolvarea problemelor ce le stau în faţă.

                     Ca participant la această acţiune, pot spune că evenimentul a corespuns aşteptărilor participanţilor. Am primit şi eu o satisfacţie de la faptul, că am avut ce învăţa de la alţii, că demnitarii de stat astăzi înţeleg şi apreciază la justa valoare importanţa construirii în ţara noastră a unei societăţi bazate pe informaţie şi cunoaştere. Ascultând prezentările vorbitorilor din alte ţări, m-am simţit şi eu în Europa sau cel puţin într-o societate modernă şi civilizată. Dar în acelaş timp, fiind şi eu iniţiată în problema nominalizată, la timpul său şi printre participanţii la elaborarea Strategiei de edificare a societăţii informaţionale în Republica Moldova, am avut la ce medita. În perioada de la 2005, când prin Hotărâre de Guvern a fost aprobată Strategia respectivă, până în present m-a preocupat subiectul dat. Am monitorizat şi continu să urmăresc situaţia cu privire la implementarea domeniului culturii electronice, în special  mi-aş dori mult ca bibliotecile din Moldova, fiind parte a culturii şi principalele instituţii deţinătoare de informaţii să-şi consolideze rolul în edificarea societăţii informaţionale şi a cunoaşterii în ţara noastră. Acestea probabil sunt unicele instituţii, care nu au susţinerea binemeritată a guvernului la capitolul dat. Nu mă voi referi la întreg sistemul naţional de biblioteci ci doar la cele publice, care au menirea să serveascîă populaţia comunităţii locale.

Din cele 1385 de biblioteci publice înregistrate în Republica Moldova la începutul anului 2010 doar 202 sunt dotate cu computere (14,6 %), iar din cele 1221 de biblioteci publice din spaţiul rural doar 116 au computere (9,5 %). Şi mai trist este faptul, că din cele 1385 de biblioteci publice doar 138 sunt conectate la Internet (în localităţile săteşti – 5,2 %). Nu mă voi opri la alte date statistice, acestea fiind plasate pe site-ul Bibliotecii Naţionale (http://www.bnrm.md/web/index.php?lang=ro&pid=statistica-de-biblioteca).

Evident, că instituţiile bibliotecare în această perioadă nu au stat pe loc ci cu forţe proprii şi iniţiative au încercat să se mişte şi să atingă unele performanţe. Nu mă voi opri la acest capitol, ci voi menţiona doar unul din ultimele evenimente importante în domeniul biblioteconomiei moldoveneşti – lansarea Bibliotecii Naţionale Digitale MOLDAVICA.

            … Astea menţionând, rămâne să facem concluziile necesare şi să mai facem un efort întru plasare bibliotecilor şi a culturii în general la locul necesar pentru ca la una din următoarele întruniri de acest gen să avem şi noi ce spune, iar în cadrul reuniunilor să lucreze şi sesiunea cultura electronică cum acum au lucrat sesiunile “Educaţie pentru TIC” şi “TIC pentru sănătate”.

Pentru detalii accesaţi:  http://www.mtic.gov.md/news2010/162902/

Larisa GOLOGAN

Mai 21, 2010 at 6:21 am Lasă un comentariu


Arhive

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 80 de urmăritori

View
Mai 2010
L M M M V S D
« Apr   Iun »
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31