Săptămâna Educației Deschise (Open Education Week),
La 6-10 martie 2023 Asociația Open Education Consortium organizează Săptămâna Educației Deschise (Open Education Week), eveniment de amploare, care implică și participarea bibliotecilor https://oeweek.oeglobal.org/ .
Open Education Week a fost lansată în anul 2012 de Open Education Global ca un forum deschis colaborativ, orientat în sprijinul dezvoltării comunităților. În fiecare an, OE Week crește gradul de conștientizare și evidențiază succesele inovatoare ale educației deschise la nivel mondial. Săptămâna OE oferă tuturor celor implicați în procesul educațional – formatorilor, formabililor – oportunități pentru o mai bună înțelegere a practicilor educaționale deschise.
Scopul evenimentului: prezentarea oportunităților pe care le oferă educația deschisă, a rezultatelor integrării acesteia în toate formele de educație, fie că e vorba de dezvoltarea abilităților, îmbogățirea cunoștințelor la locul de muncă, ca suport al educației continue sau pentru a afla ceva nou, legat de un interes personal al fiecărui individ în parte.
Biblioteca Națională a Republicii Moldova se aliniază evenimentului, organizând mai multe activități. Activitățile din cadrul Săptămânii Educației Deschise, organizate sub egida BNRM, sunt orientate spre creșterea gradului de conștientizare a importanței mișcării și impactului educației deschise asupra dezvoltării personalului de specialitate din biblioteci, a utilizatorilor acestora.
Vă încurajăm și Vă invităm să participați la activitățile organizate de Biblioteca Națională a Republicii Moldova între 6-10 martie 2023, precum și să integrați evenimentul în viața comunitară.
Vedeți atașat programul BNRM și link-urile de acces. Pentru sesiunea din 10 martie 2023 datele de contact vor fi anunțate în timp util.
BIBLIOTECA NAȚIONALĂ A REPUBLICII MOLDOVA
Centrul de Formare Profesională Continuă în Biblioteconomie și Științe ale Informării
SĂPTĂMÂNA EDUCAȚIEI DESCHISE
Ediția a 3-a, 6-10 martie 2023
PROGRAMUL ACTIVITĂȚILOR ORGANIZATE
Discutat și aprobat la ședința din 2 martie 2023 a Consiliului Științific
(proces verbal nr. 1)
| Nr. d/r | Data | Denumirea activității | Participanți invitați | Organizator/formator/ moderator |
| 1. | 6 martie 2023, luni ora 10.00 | Inaugurarea expoziției de documente „Biblioteca și Educația Deschisă: resurse, servicii, oportunități” Conferință online: Săptămâna Educației Deschise: implicarea bibliotecilor. Oportunități pentru bibliotecari. Sinergia dintre educația deschisă, știința deschisă, accesul deschis https://oeweek.oeglobal.org/ Date de contact: meet.google.com/mcr-saus-izf | Centrul de Formare Profesională Continuă în BȘI (bloc 2, etaj 2, aula 19) Personalul de specialitate din cadrul Sistemului Național de Biblioteci Responsabili pentru formarea profesională continuă | M. Cebotari L. Corghenci |
| 6 martie 2023, Luni ora 14.00 | Sesiune online Învățarea lecturii prin resursele educaționale deschise (context al Programului național LecturaCentral, ediția a 6-a, 2023). Platforme și aplicații de învățare deschisă Date de contact: meet.google.com/vcq-ehsy-umh | RED și PÎD în sprjinul abordării și conceptualizării lecturii. | E. Dmitric N. Ghimpu | |
| 2. | 7 martie 202, marți ora 10.00 | Politica instituțională priivnd formarea profesională continuă. Resurse educaționale deschise: construirea echității în educația profesională. Promovarea producției științifice a BNRM prin intermediul Repozitoriului Național tematic MoldLIS Eveniment educațional special | Personalul din cadrul Bibliotecii Naționale a Republicii Modlova Spațiul CFPC (bloc 2, etaj 2, aula 19) | L. Povestca A. Drăgănel E. Dmitric |
| 3. | 9 martie 2023, joi ora 10.00 | Gala Formatorilor BNRM 2022, ediția a 5-a, online Formatorii anului 2022 ai CFPC: contribuții pentru învățarea bazată pe competențe Date de contact: meet.google.com/ode-ykbw-bgb | Auditoriu interesat | E. Pintilei, V. Osoianu, L. Corghenci |
| 4. | 10 martie 2023, vineri ora 10.00 | Sesiune educațională online Învățarea accelerată, argumente, principii și tehnici | Responsabilii pentru formarea continuă din centrele biblioteconomice | V. Vasilica |
FIECARE CU BUCURIA LUI sau
Un proiect de 500 milioane de lire sterlne pentru Biblioteca Britanică (Biblioteca Națională a Regatului Unit)
În zilele când toată comunitatea bibliotecară din Republica Moldova (de rând cu toată societatea) se pregăte de celebrarea primei ediții a Zilei Naționale a Lecturii, instituită în urma inițiativei unui parlamentar, când este lansat Proiectul Național de Promovare a Lecturii „Cartea deschisă” , inițiat de Ministerul Culturii și Ministerul Educației și Cercetării, care se va desfășura sub Înaltul Patronaj al Președintei Republicii Moldova, Excelența Sa, Maia Sandu, în parteneriat cu mai multe instituții de mare prestigiu, o veste de după mări dă prilej să fim generoși și să ne bucurăm de bucuria colegilor din Regatul Unit.
În aceste zile se decide (din relatările presei se pare că s-a decis deja) soarta unei investii de 500 milioane de lire sterlne pentru extinderea Bibliotecii Britanice.
Este un semnal puternic de cât de importantă rămâne biblioteca în Era Internetului.
Avem suficiente semnale că importanța bibliotecii, a cărții și a lecturii este conștientizată și în spațiul nostru. Motiv serios pentru speranța în biblioteca zilei de mâine.
LECTURA LA RĂSCRUCEA DRUMURILOR SALVATOARE
În ajunul Zilei Naționale a Lecturii, Vă propun un interviu la temă cu Mariana Harjevschi, director general al Bibliotecii Municipale „B.P.Hasdeu”.
Sunt aceleași întrebări pe marginea cărora am discutat și cu Eugenia Bejan, iar răspunsurile și experiențele relatate se completează reciproc și prezintă un tablou veridic al preocupărilor acestor două mari biblioteci, pe aria lor de responsabilități, vizând cartea, lectura și cititorul, care este și va rămâne mereu rațiunea de existență a bibliotecii.
Avem în oglindă două instituții, care demonstrează reziliență și angajament și care oferă societății modele și practici de calitate într-o arie de mare sensibilitate pentru dezvoltare pe toate dimensiunile.
Interviul poate fi descărcat din Repozitoriul Tematic Național al BNRM:
Harjevschi, Mariana. Lectura la răscrucea drumurilor salvatoare: interviu cu Mariana Harjevschi, director general al Bibliotecii Municipale „B.P.Hasdeu”, în contextul Zilei Naționale a Lecturii / Mariana Harjevschi ; consemnare: Vera Osoianu. – Chișinău, 2023. – 6 p. – Manusctis. – Mod de acces: http://moldlis.bnrm.md/handle/123456789/1684.
LECTURA ÎN LUMINA CIFRELOR
Pentru organizatorii evenimentelor din cadrul Zilei naționale a lecturii, Centru de Statistică privind activitatea bibliotecilor , din cadrul Bibliotecii Naționale a pregătit un set de date care pot fi utilizate pentru argumentarea unor aspecte vizând lectura.
- Biblioteca Națională a Republicii Moldova are în structură Centrul de Statistică care cumulează anual datele privind activitatea bibliotecilor de toate tipurile (naționale, publice, din învățământ, specializate). Recepționarea datelor se efectuiază în conformitate cu Formularul 6-C (cultură), aprobat de Biroul Național de Statistică.
- Indicatori ce demonstrează situația cărții și a lecturii în Republica Moldova:
Notă! Datele reflectă situația bibliotecilor publice la 01.01.2023.
- Utilizatori ca procent din totalul populației – 26 %
- Rata medie de înnoire a colecțiilor – 85 ani
Notă! IFLA – Federația Internațională a Asociațiilor de Biblioteci și Bibliotecari) și UNESCO recomandă înnoirea colecției o dată la 7-10 ani
- Documente în limba română (din totalul colecțiilor ) – 52 %
- Achiziții de publicații per locuitor – 0.068 sau 68 publicații la 1000 de locuitori .
- Notă! IFLA/UNESCO recomandă 0,25 cărți per locuitor, sau 250 cărți la 1000 de locuitori (mai multe informații vedeți în anexă).
Achzițiile de publicații includ: cărți, reviste, ziare, materiale A/V etc.
- Conform testului PISA 2018 – 43% de elevi pot fi considerați analfabeți funcționali (persoane care știu să citească, dar nu înțeleg ce citesc).
Notă! Testarea PISA, se organizează o data la trei ani de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și evaluează competențele elevilor, cu vârsta cuprinsă între 15 și 16 ani, la trei domenii de bază: Citire/Lectură, Matematică, Științe și la domeniul opțional: Gândire Creativă.
Ultima testare PISA a fost in 2022, dar rezultatele se publică mult mai tàrziu.
4. Conform Studiului „Utilizarea timpului în Republica Moldova”, moldovenii citesc în mediu 17 minute pe zi, sau cu 7 minute mai puțin decât cetățenii statelor din UE. Cea mai populară formă de lectură la moldoveni este lectura on-line.
Mai multe informații pe:
Motivele pentru care moldovenii vizitează bibliotecile
În anul 2021, în cadrul Programului Național LecturaCentral, ediția a IV-a, susținută de Ministerul Culturii, Biblioteca Națională a Republicii Moldova a realizat studiul Lectura în comparație intergenerațională. Conform studiului, moldovenii sunt atrași la bibliotecă de:
· Varietatea mare de cărți pentru alegere (59%)
· Personalul de bibliotecă (56%)
· Prezența calculatorului/conecțiunii Internet (41%).
Este o dovadă în plus că marca bibliotecii rămâne a fi cartea. Este, de asemenea, foarte clar unde trebuie să meargă investițiile pentru a da eficiență și plusvaloare.
Sunt lucruri despre care trebuie să se vorbească în cadrul activităților consacrate Zilei Naționale a Lecturii.
Evident, este necesară o interpretare multilaterală a acestor date.
Pentru organizatorii evenimentelor, Centru de Statistică privind activitatea bibliotecilor , din cadrul Bibliotecii Naționale a pregătit un set de date care pot fi utilizate pentru argumentarea unor aspect vizând lectura.
Lecturi formatoare în viziunea lui Oleg Serebrian
„Omul modern a fost în mare parte produsul lecturilor”. Oleg SEREBRIAN
„Așadar, suntem ceea ce citim, mai cu seamă ceea ce citim de timpuriu, or cu adevărat formatoare de personalitate sunt anume lecturile din copilărie și adolescență”. Oleg SEREBRIAN
„Suntem ceea ce citim, fără tăgadă – doar că până la o vreme. Vine un moment când lucrurile se inversează și începem deja să citim în dependență de ceea ce suntem, ne selectăm lecturile conform unui profil cultural și profesional pe care ni l-am creat”. Oleg SEREBRIAN
”Cultura mea de cititor s-a format de timpuriu anume sub înrâurirea familiei. Părinții au fost cei care mi-au modelat preferințele, nu școala. Cred că azi, formarea cititorului se datorează într-o mai mare măsură anume școlii”. Oleg SEREBRIAN
Lectura sub greutatea cifrelor
Mi s-a întâmplat recent să fiu martora unui dialog, când un bărbat tânăr, la sigur din generația net, îmbrăcat la patru ace, frumos, politicos, pomenindu-se față în față cu un scriitor, la piața centrală, bucuros că l-a recunoscut, după un schimb de fraze de complezență, la despărțire i-a zis acestuia delicat și respectuos ”Vă doresc implementare în creație”. Ca bibliotecar, m-am prins, pe loc, la gândul că la toate câte le are, are și o mare restanță la capitolul lecturi. Tânărul nu găsea cuvintele potrivite să formuleze o urare. M-am gândit atunci și mă gândesc mereu, ce mult marchează persoanele lipsa lecturilor și cât de mult lectura influențează vocabularul. (Sunt fapte demonstrate științific!).
În contextual pregătirilor către Ziua Națională a Lecturii, dar și după eveniment, se va discuta mult despre importanța lecturii, despre ce trebuie să facă pentru multiplicarea mesajului pro lectură toți responsabilii de promovarea lecturii – cea mai veche abilitate intelectuală a omului.
Vom invoca aici doar câteva date pentru a demonstra că cifrele, care reflectă consumul de carte la moldoveni nu dau motive de bucurie și arată cât de mult trebuie de muncit în acest sens. Anii lungi de finanțare insuficientă a bibliotecilor și amprenta timpului și-au spus cuvântul și bibliotecile au ajuns să gestioneză o colecție de publicații învechite fizic și moral.
Conform statisticelor, bibliotecile au nevoie de 85 de ani pentru înnoirea colecției de publicații, în timp ce IFLA (Federația Internațională a Asociațiilor de Biblioteci și Bibliotecari) și UNESCO recomandă innoirea colecției o data la 7-10 ani. Achizițiile pe cap de locuitor sunt de 0,068 sau 68 cărți la mia de locuitori, în timp ce IFLA și UNESCO recomandă 250 cărți la 1000 de locuitori. Despre ce garant al protecției sociale în cultură, ca asta trebuie să fie biblioteca, poate fi vorba?
Prețul mediu din trei cifre din comerțul cu cărți nu oferă prea multe șanse celor mai mulți dintre moldoveni.
Și atunci trebuie să-i dăm dreptate poetului Vasile Romanciuc în afirmația sa că „dintre toate drumurile basarabene cea mai mare nevoie de reparație capitală o are drumul cărții”. Acest șantier trebuie grăbit.
Sunt cifre care trebuie să ne pună în gardă. 43% de analfabeți funcționli (conform testelor PISA) este o cifră dejastru.
Dacă în următorii ani nu se schimbă nimic la capitolul „consumul de carte”, moldovenii încă mulă vreme își vor dori unii altora ”implementare în creație”.
Digitizare, digitalizare și transformare digitală: diferențe
Digitizare, digitalizare și transformare digitală: diferențe
Pandemia virusului COVID-19, care a închis pentru o vreme lumea, inclusiv ușile bibliotecilor, a demonstrat cât de important este pentru o bibliotecă să dețină tehnologii moderne de informare și comunicare, iar bibliotecarii să posede competențele necesare pentru a naviga în lumea virtuală, a crea instrumente WEB care să le permită prezența în spațiul virtual, inclusiv cu cele mai relevante valori deținute în colecții.
În acest context, crește importanța digitizării resurselor relevante din colecțiile bibliotecilor, asigurarea accesibilității acestora în spațiul digital, asigurarea păstrării pe termen lung.
La nivel international, și noi nu facem excepție, există o confuzie privind terminologia în acest domeniu, în special utilizarea termenilor digitizare și digitalizare. Pentru elucidarea situații, au fost publicate mai multe articole în care se clarifică situația privind utilizarea acestora.
De foarte multe ori digitizare, digitalizare și transformare digitală sunt utilizate cu sens eronat.
Portivit experților digitizare este crearea unei versiuni digitale a unui obiect fizic/analog cum ar fi documente de hârtie (cărți, reviste, hărți etc), microfilme, fotografii, sunete și multe altele.
Așadar, digitizarea este pur și simplu convertirea și / sau reprezentarea a ceva ne-digital într-un format digital care poate fi folosit de un sistem de calcul din mai multe motive posibile.
Digitalizarea înseamnă transformarea interacțiunilor, comunicațiilor, funcțiilor de business și a modelelor de afaceri în unele digitale, care adesea se reduce la un mix de digital și fizic, cum ar fi servicii pentru clienți, marketingul integrat sau producerea inteligentă cu un mix de autonomie, semi-autonomie și operații manual.
O altă semnificație a digitalizării depășește afacerile și se referă la adoptarea continuă a tehnologiilor digitale în toate activitățile sociale și umane posibile.
Digitalizarea înseamnă utilizarea tehnologiilor digitale și a datelor (digitizate și nativ digitale) pentru a crea plusvalori, pentru a îmbunătăți afacerile, pentru a înlocui / transforma procesele de afaceri (nu doar pentru a le digitaliza) și pentru a crea un mediu pentru afaceri digitale, prin care informațiile digitale sunt la bază.
Transformarea digitală cuprinde toate aspectele afacerii, indiferent dacă se referă sau nu la o afacere digitală, în momentele în care accelerarea adoptării tehnologiei și a schimbării duce la o piață complet nouă, clienți și afaceri (oameni, capacități, procese, modele, …) realități, oportunități și provocări, ducând în cele din urmă la o nouă economie.
Așadar, utilizăm „digitizarea colectiei de hărți„, dar „digitalizarea Bibliotecii Naționale„.
Un șir de articole, printer care „Digitization, digitalization and digital transformation: the differences„ // https://www.i-scoop.eu/digital-transformation/digitization-digitalization-digital-transformation-disruption/;
Digitization, Digitalization, and Digital Transformation: What’s the Difference?
https://medium.com/@colleenchapco/digitization-digitalization-and-digital-transformation-whats-the-difference-eff1d002fbdf încearcă să clarifice diferențele dintre acești termeni.
Biblioteca școlară – punte infailibilă în formarea inteligenței.
Foarte ingenioasă formularea temei propusă spre dezbatere în cadrul unui simpozion cu participarea rețelei bibliotecilor școlare din municipiul Chișinău, care va avea loc, vineri, 9 decembrie.
Biblioteca școlară chiar nu poate greși. De fapt, nici un tip de bibliotecă nu poate greși. De aceasta trebuie să aibă grijă bibliotecarul considerat „paznic la porțile cunoașterii” .
Biblioteca școlară are un rol aparte în formarea unor persoane inteligente, capabile de a înțelege ușor și bine, de a sesiza ceea ce este esențial, de a rezolva situații sau probleme noi pe baza experienței acumulate anterior.
Raportul PISA (2018) arată că 43% de elevi din Republica Moldova nu ating nivelul minim de competență la domeniul citire/lectură. Respectiv, acești elevi sunt considerați analfabeți funcționali și reprezintă obiectul cadrelor didactice, bibliotecarilor, părinților, altor actori, responsabili de lectură, care trebuie să lichideze aceste lacune.
Un volum enorm de muncă pentru toți actorii de pe scena lecturii.
Nu voi putea onora invitația, pentru că activitatea coincide cu o ședință de la care nu pot lipsi. Am pus în pagină câteva gânduri pentru colegii din bibliotecile școlare, cărora le doresc succes în toate începuturile.
De văzut
Reziliență …
În ultimul timp în mass-media, dar și în discursurile publice întâlnim tot mai frecvent cuvântul „reziliență”. Iată câteva interpretări:
după Maxwell: https://maxwellleadership.ro/tenacitate-mwm-22
„Indiferent câte contestații și dificultăți înfrunt nu mă voi opri și nu voi renunța. Voi continua să acționez”.
…dar și după dex: https://dexonline.ro/definitie/rezilien%C8%9B%C4%83
„Capacitatea cuiva de a reveni la normalitate după suferirea unui șoc (emoțional, economic etc.).
…dar și după Wikipedia: https://ro.wikipedia.org/wiki/Rezilien%C8%9B%C4%83_(psihologie)
„Reziliența este definită frecvent drept capacitatea ființelor umane de a se adapta într-o manieră pozitivă la situații nefavorabile”.
„Reziliența reprezintă capacitatea de a înfrunta dificultățile”.
Blog de biblioteconomie şi ştiinţa informării 
Comentarii recente