Proiectul 10 scriitori, 10 experți din cadrul PNLC

Printre cele mai de răsunet activități organizate în cadrul Programului Național LecturaCentral se numără întâlnirile cu 20 de scriitori, cercetători, experți în domeniul cărții. Publicul cititor a avut ocazoa să cunoască pe Oleg Serebrian, Tatiana Țibuleac, Nina Corcinschi, Iulian Filip, Dorian Furtună, Nelly Țurcan, Vasile Romanciuc, Alex Cozmescu, Tatiana Ciocoi, Sergiu Stanciu, Gheorghe Erizanu, Iurie Colesnic, Nadejda Pădure, Aurelian Silvestru, Valeriu Turea, Dumitru Crudu, Maria Pilchin, Claudia Partole, Marinela Lungu, Savatie Baștovoi.
Fotografia compilată de Angela Drăgănel i-a adunat împreună pentra a-i avea la îndemână, ca reper în istoria acestui proiect pe care îl dorim de lungă durată, dar și motiv de mulțumiri pentru că au adăugat valoare Proiectului Cultural Programul Național LecturaCentral.

decembrie 1, 2020 at 12:19 pm Lasă un comentariu

Dumitru Crudu la tribuna Programului Național LecturaCentral

Un tandem deosebit astăzi la tribuna Programului Național LecturaCentral (PNLC). Doamnei  Maria  Pilchin i-a reușit să prezinte participanților un Dumitru Crudu în toată splendoarea. Așa cum nu l-am cunoscut până acum. Unul dintre participanți scria pe Chat „acum că l-am descoperit, îi voi căuta cărțile și le voi citi”. De fapt, aceasta și este esența acestor întâlniri – să cunoști și să înțelegi mai bine un autor, ca mai apoi să dorești să revii la creația acestuia.

Dacă ar fi să-l parafrazăm pe Cicero ,când muzele (fiecare dintre cele nouă zeițe ocrotitoare și inspiratoare ale artelor și ale științelor) vorbesc, ceilați ascultă. Aceasta au făcut și participanții la întâlnirea de azi – au ascultat cu mare interes muzele.  Deși, întrebările și discuțiile n-au fost lipsă.

noiembrie 26, 2020 at 1:28 pm Lasă un comentariu

Nelly Țurcan – model de dezvoltare în profesie

De mai multă vreme încerc să provoc colegii  din  ”vîrful   piramidei”  biblioteconomiei și științelor informării din Republica Moldova să scrie un articol despre modele de dezvoltare în profesie pentru revista „Magazin bibliologic”. Încercările nu s-au soldat cu succes, până acum,  și noi rămânem cu restanțe la acest capitol, ca, de altfel, și la o altă temă de mare interes general ”modele de lectură”. Evident, că este deosebit de complicată tratarea acestor teme, care implică  responsabilități enorme pe diverse dimensiuni.

Convingerea mea este că fiecare persoană, conștient sau mai puțin, are un model sau mai multe  de dezvoltare  și pentru mine personal unul din aceste modele este Nelly Țurcan. Doamna Țurcan a parcurs toate curbele spiralei biblioteconomice și deși s-ar părea că aceasta atinge punctul culminant cu teza de doctor habilitat, există loc de ascensiune și după această realizare.  Statutul de unic profesionist  al domeniului biblioteconomie din republică cu această realizare la activ  oblgă la multe. Pornind de aici, urcușul/ ascensiunea  de mai departe nu se mai măsoară în teze, mențiuni, aprecieri sau altele. Se măsoară în calitățile omului  – „ultimă  resursă” (cum, de exemplu, o bibliotecă națională este considerată biblioteca „ultimei resurse” pentru Sistemul Național de Biblioteci)  la care cu siguranță vei găsi răspuns la toate întrebările, vizînd biblioteca și toate domeniile adiacente  acesteia.

În peisajul biblioteconomic național, Nelly Țurcanu este de o permanență exemplară. Din decembrie 1981, când își începe activitatea în calitate de bibliotecar la facultatea de Economie, Biblioteca Științifică a Universității de Stat din Moldova, Nelly strabate cu eleganță  toate etapele devenirii până a ajunge la cea de profesor universitar, deținută în prezent: lector, lector superior, șef de catedră, prodecan, cercetător științific superior, conferențiar universitar, cercetător științific principal.

 Începând cu Anul Bibliologic 1991 (poate și ceva mai devreme, dar eu de aici am început s-o cunosc mai bine și să-i urmăresc ascensiunea) Nelly a contribuit/contribuie la înnobilarea oricărei agende, a oricărul eveniment, numele ei dând valoare și asigurând prestanța și succesul evenimentului. CV-ul ei menționează peste 150 de participări la conferințe, simpozioane, mese rotunde științifice naționale și internaționale, peste 20 de participări în proiecte naționale și internaționale, peste 160 de publicații științifice și metodico-didactice.

Indiferent dacă era/este vorba de o lege a bibliotecilor, o strategie de dezvoltare a culturii sau a bibliotecilor,  un congres al bibliotecarilor, o conferință a ABRM,  o concepție a unei structuri de formare profesională continuă (cum a fost Școala de biblioteconomie din Moldova, Centrul de Formare Continuă, USM etc), un regulament și altele asemenea, Nelly Turcanu era și este în componența grupului de lucru și fără ea grupul nu era și nici nu este nici complet și nici relevant.

Nelly face parte din echipa de formatori, care au contribuit la edificarea biblioteconomiei naționale, de la elaborarea modelului strategic, la primele documente de reglementare, literatura de specialitate în limba română și tot șirul logic al acestei deveniri.

Ca membru al Consiliului Biblioteconomic Național, membru al Comisiei Republicane de Atestare, formator național , membru al biroului sau a diferitor comisii ABRM, membru a mai multor colegii redacționale   a diverse reviste de specialitate din republică și de peste hotare: Magazin Bibliologic, Biblioteca, Biblio Polis, BiblioScentia, Jurnal of Social Sciences, Analele Științifice ale USM Seria ”Științe socioumanistice”, Revista Română de Biblioteconomie și Știința Informării”,  redactor – editor al site-ului „Almamater”, Nelly Țurcanu  ține  pulsul mișcărilor de idei și tendințelor domeniului și  contribuie la modernizarea bibliotecii și a profesiei.

În calitate de președinte al Consiliului Științific al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, Nelly Țurcanu își pune amprenta și asupra imaginii  din ultimii ani a instituției.

Cunoscător al proceselor biblioteconomice la nivel internațional, Nelly contribuie permanent la ajustarea biblioteconomiei naționale proceselor biblioteconomice globale. Aceste preocupări pot fi observate mai lesne pe fonul mișcării știința deschisă, promovate insistent și cu real folos pentru comunitate. Prin diverse proiecte și organizații finanțatoare, Nelly a realizat mai multe stagii științifico-didactice în România, Bulgaria, Polonia, Rusia, Cehia, SUA, Suedia, Spania, Italia. Aceste și alte deschideri și orizonturi i-au facilitat cunoașterea biblioteconomiei globale moderne și propulsarea acesteia ca axă pentru dezvoltarea biblioteconomiei naționale.

Un alt aspect al activității care trebuie menționat este preocuparea pentru dezvoltarea terminologiei de specialitate de care se îngrijește   prin tot ce scrie și publică, dar mai ales prin implicarea, în calitate de redactor științific, la elaborarea Dicționarului de Biblioteconomie și Științe ale Informării.

Activitatea didactică a Doamnei Țurcan include mai multe trepte ale învățământului superior: lector, conferențiar, șef de catedră, prodecan la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării etc.

Ca autor de lucrări științifice, ca profesor universitar  și formator tratează  cele mai arzătoare teme ale momentului: știința deschisă, terminologie, activitatea de referință, metodologia cercetării bibliografice, comunicarea în gestionarea crizelor și conflictelor în instituțiile infodocumentare.

Domeniile de interes științific includ deși nu se limitază la: comunicarea științifică, Accesul Deschis la informația științifică, scientometria, bibliometria, resurse informaționale, date de cercetare deschise.

Toată această activitate, proiecte, interese, preocupări  fac   din Nelly Țurcan un adevărat Model de Dezvoltare în profesie, model de statornicie, loialitate, flexibilitate, atitudine et. Din această experiență avem ce învăța și pe această bază avem ce construi.

Scriam cu zece ani în urmă, către un frumos eveniment, că după ani de activitate, experiențe bagajul de cunoștințe al Nellei Țurcan, adunat prin muncă asiduă plină de dăruire trosnește din toate încheieturile. La ce proporții a ajuns acum, dată fiind munca permanentă e greu de imaginat.

Consider, că nici o lucrare despre istoria bibliotecilor din Republica Moldova din această perioadă de timp, nici un dicționar al personalităților domeniului nu vor fi complete și nici veridice fără Nelly Țurcan –  omul deplin al profesiei.

La Mulți ani întru prosperarea profesiei, Distinsă Colegă și Model!

noiembrie 17, 2020 at 8:21 am Lasă un comentariu

Cursuri de educație formală

Intre 16-30 noiembrie 2020 (posibil) la Universitatea de Stat din Moldova vor fi organizate cursuri de educatie formala „Bazele Biblioteconomiei si Stiintelor Informarii”, 75 de ore.Cei interesati de cursuri de educatie formala (obligatorii o data la 5 ani) pot obtine informatia concreta la nr. de tel:.0 22 24-54 40  ori 0674 36 644. 

noiembrie 13, 2020 at 7:10 am Lasă un comentariu

Oleg Serebrian la tribuna Programului Național LecturaCentral

La 8 septembrie, tribuna Programului Național LecturaCentral a aparținut Domnului Oleg Serebrian. Cu acest evenimen s-a deschis șirul de întâlniri din cadrul Proiectului Cultural, susținut de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării Programul Național LecturaCentral. Despre impact ne vorbesc cifrele din imaginea alăturată. Conform datelor FB (situaia din 09.09.20)  la 21 de ore de la înregistrare filmul a ajuns la 4 165 de persoane și avea 1 700 de vizualizări, 642 de interacțiuni, 39 distribuiri. Sunt date de impact care nu necesită comentarii

Transmisă online, activitatea a putut capta atenția  unui șir impunător de participanți, cititorii reali șI potențiali ai Dnului Serebrian. O experiență inedită pentru activitățile de acest gen. Ce nu s-ar spune, dar formatul online are și avantajele sale, și în primul rând, numărul de participanți, barierele geografice etc. Sunt sigură că această întâlnire cu cititorii va rămâne una de referință în activitatea Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova și la fel le dorim și pe toate celelalte întâlniri cu scriitori , cercetători, experți, care vor avea loc în continuare în cadrul Programului Național LecturaCentral.

Îndemn prietenii FB-ukiști, cei care încă n-au reușit să vizualizeze evenimentul să acceseze pagina Programului Național Lectura Central likul https://www.facebook.com/watch/live/?v=1228861744137122&ref=watch_permalink

Sunt multe de învățat din experiența omului de mare cultură și inteligență, scriitorul, diplomatul, cercetătorul …Oleg Serebrian.

septembrie 9, 2020 at 12:10 pm Lasă un comentariu

Digitizare, digitalizare și transformare digitală: diferențe

Pandemia virusului COVID-19, care a închis  pentru o vreme lumea, inclusiv ușile bibliotecilor, a demonstrat cât de important este pentru o bibliotecă să dețină tehnologii moderne de informare și comunicare, iar bibliotecarii să posede competențele necesare pentru a naviga în lumea virtuală, a crea instrumente WEB care să le permită prezența în spațiul virtual, inclusiv cu cele mai relevante valori  deținute în colecții.

În acest context, crește importanța digitizării resurselor relevante din colecțiile bibliotecilor, asigurarea accesibilității acestora în spațiul digital, asigurarea păstrării pe termen lung.

La nivel international, și noi nu facem excepție,  există o confuzie privind terminologia în acest domeniu, în special utilizarea termenilor digitizare și digitalizare. Pentru elucidarea  situații, au fost publicate mai multe articole în care se clarifică situația privind utilizarea acestora.

De foarte multe ori digitizare, digitalizare și transformare digital sunt utilizate cu sens eronat.

Portivit experților  digitizare   este crearea unei  versiuni digitale a  a unui obiect fizic/analog cum ar fi documente de hârtie (cărți, reviste, hărți etc),  microfilme, fotografii, sunete și multe altele.

Așadar, digitizarea este pur și simplu convertirea și / sau reprezentarea a ceva ne-digital într-un format digital care poate fi folosit de un sistem de calcul din mai multe motive posibile.

 

Digitalizarea înseamnă transformarea interacțiunilor, comunicațiilor, funcțiilor de business și a modelelor de afaceri în unele digitale, care adesea se reduce la un mix de digital și fizic, cum ar fi servicii pentru clienți, marketingul integrat sau producerea  inteligentă cu un mix de autonomie, semi-autonomie și operații manual.

O altă semnificație a digitalizării depășește afacerile și se referă la adoptarea continuă a tehnologiilor digitale în toate activitățile sociale și umane posibile.

Digitalizarea înseamnă utilizarea tehnologiilor digitale și a datelor (digitizate și nativ digitale) pentru a crea plusvalori, pentru a îmbunătăți afacerile, pentru a înlocui / transforma procesele de afaceri (nu doar pentru a le digitaliza) și pentru a crea un mediu pentru afaceri digitale, prin care informațiile digitale sunt la bază.

 

Transformarea digitală cuprinde toate aspectele afacerii, indiferent dacă se referă sau nu la o afacere digitală, în momentele în care accelerarea adoptării tehnologiei și a schimbării duce la o piață complet nouă, client și afaceri (oameni, capacități, procese, modele, …) realități, oportunități și provocări, ducând în cele din urmă la o nouă economie.

 

Așadar, utilizăm „digitizarea colectiei de hărți„, dar „digitalizarea Bibliotecii Naționale„.

 

Un șir de articole, printer care  „Digitization, digitalization and digital transformation: the differences„ // https://www.i-scoop.eu/digital-transformation/digitization-digitalization-digital-transformation-disruption/;

Digitization, Digitalization, and Digital Transformation: What’s the Difference?

https://medium.com/@colleenchapco/digitization-digitalization-and-digital-transformation-whats-the-difference-eff1d002fbdf încearcă să clarifice diferențele dintre acești termeni.

 

august 10, 2020 at 7:30 am Lasă un comentariu

Experiențe de promovare a cărții și lecturii

Să cunoaștem pe Bianca Mereuță, Cluj

 Idei desprinse din interviul „O mamă din Cluj și-a transformat casa într-o bibliotecă publică cu 9.000 de volume. Povestea impresionantă a Biancăi Mereuță.”

„…Își dorește ca toți părinții și copiii să aibă parte de lecturi bune pentru că este convinsă că aceasta este șansa noastră pentru o viață de calitate. ”

„…nu putem să ne educăm copiii fără carte.”

„…Cel mai important proiect al meu, după ce am devenit mamă, este acela de repoziționare a cărții în mentalul colectiv ca bază a educației, ca reper formator pentru viitoarele generații, prin dezvoltarea și implementarea unei strategii integrate de atragere a părinților, educatorilor și copiilor spre carte. Urmăresc la nivel emoțional să generez atributele creării de discurs relațional adult-copil-carte și la nivel rațional să dezvolt structurilenecesare pentru această repoziționare.
Sunt creatorul “Ce le citim copiilor” – cea mai mare și importantă comunitate națională de suport, promovare și dăruire de carte, care are în prezent, în online, peste 97.000 de membri, și fondatorul Signatura, casa editorială care își propune să publice titluri de colecție, selecționate, curajoase, puternice instrumente de dialog ulterior pentru copiii mici și mari. Sunt mama lui Alex, cea mai bună oglindă a mea, a familiei noastre.”

„Eu nu văd cartea doar ca o forma prin care ne cufundăm în text, în poveste și din acea poveste ajungem să cunoaștem vieți și experiențe, ci o văd și ca un instrument palpabil care ne ajută să fim informați, ne aduce noțiuni validate de entități de prestigiu care au reușit să adune în jurul lor oameni de cultură, de știință, oameni cu diverse experiențe și studii în varii domenii de activitate. Cartea în sine e o certificare a lucrului bine făcut, o validarea muncii, a cunoștințelor temeinice sau o expunere a interiorului celui care scrie sau ilustrează, pictează, fotografiază, dansează. Cartea însăși este viața.”

Citiți mai multe:

https://www.totuldespremame.ro/tu-mama/bianca-mereuta-biblioteca-publica?fbclid=IwAR1ZwnOijH8E0v6pUFdDjIj7fGa2Ryo30v5KCFfRy7l4GAOmWx0kuaHgjuQ

Notă! Toate bibliotecile publice teritoriale servesc copiii. Din experiența Biancăi Mereuță, bibliotecarii pot desprinde foarte multe idei. Succes!

 

august 10, 2020 at 5:53 am Lasă un comentariu

Lectură și evoluție sau Super puterea lecturii

Toate marile personalități ale lumii au elogiat lectura ca act principal care le-a permis să ajungă pe culmile Olimpului. Nu departe de actul lecturii nici cele mai influente, bogate și prospere  persoane ale lumii. Studii serioase demonstrează că prosperii lumii au un lucru foarte important în comun – le place să citească.

Dacă încercăm să explicăm nivelul de dezvoltare, reușitele și  rezultatele unor țări, contribuția lor la dezvoltarea general umană va trebui să desfacem firul până a ajunge la atitudinea și investiția în cultură, implicit în biblioteci. Analiza cifrelor de pe Harta Bibliotecilor Lumii ne permite să aruncăm o  privire asupra corelației dintre numărul bibliotecilor și ratele de     alfabetizare pentru adulți (luate de la Banca Mondială). Numărul de biblioteci și numărul de publicații păstrate în colecții se află și printre criteriile de determinare a nivelului de cultură a unei țări.

În întreaga lume, numărul mai mare de  biblioteci publice tinde să fie asociat cu rate mai mari de alfabetizare.

Cum se răsfrânge investițiile în cultură asupra rezultatelor unei țări în varii domenii? Conform unui studiu recent, SUA are 375 de premianți NOBEL, pe locul  2 este Marea Britanie cu 129, locul trei Germania cu 108 , locul 4 Franța cu 69.

Aceste realizări pot fi raportate la situația bibliotecilor din aceste țări. Potrivit unui sondaj recent Gallup 2019 (primul sondaj de acest fel a fost realizat in 2001), „Vizitarea bibliotecii rămâne de departe cea mai frecventă activitate culturală a americanilor. Media de 10,5 vizite la biblioteca  a adulților din SUA  în anul 2019 depășește participarea lor la alte opt activități de agrement. De exemplu, americanii participă la concerte, evenimente teatrale și vizitează parcuri naționale sau istorice de aproximativ patru ori pe an. În 2019, mai mulți americani au mers la bibliotecă decât la filme. Atitudinea americanilor față de biblioteci este bine cunoscută. Fostul lider de la Casa Albă,  George Bush junior afirma că rolul de lider mondial în dezvoltarea economică al SUA se datorează și unui sistem foarte bine pus la punct de biblioteci publice. Bibliotecile sunt pentru americani o religie afirma și James H.Billington, fostul director al Bibliotecii Congresului.

Fragment Logo_Anul Lecturii

 

august 7, 2020 at 7:15 am Lasă un comentariu

Lectură și evoluție sau Super puterea lecturii

Deosebit de important este rolul lecturii în alfabetizare,  în organizarea unui mod sănătos de viață și atingerea unui nivel acceptabil de bunăstare. Potrivit UNESCO, un copil născut de o mamă, care ştie să citească are cu 50% mai multe şanse să supravieţuiască după vârsta de 5 ani decât unul a cărui mamă este analfabetă. Conștientizarea acestui lucru este deosebit de importantă pentru că, deși în rândul tinerilor nivelul educaţiei femeilor a crescut rapid în ultimii ani, totuși, din cinci tineri, care nu ştiu să scrie şi să citească, trei sunt femei.

Studiile demonstrează clar importanța competențelor de lectură în combaterea sărăciei. Potrivit datelor, furnizate de UNESCO, 750 de milioane de adulți din întreaga lume, dintre care două treimi sunt femei, nu posedă abilitățile de bază de lectură și scris, aceasta în timp ce în societatea modernă puține sunt carierele în care te poți afirma fără a ști să citești. WorldLiteracy Foundation consideră că, dacă toţi copiii care provin din ţări sărace ar termina şcoala, ştiind să scrie şi să citească, 171 de milioane de oameni ar putea scăpa de sărăcie. Potrivit aceleiași surse, persoanele care nu ştiu să scrie şi să citească câştigă cu 30- 42% mai puţin decât cele instruite.

Fragment din articolul Lectură și evoluție sau Super puterea lecturii

august 6, 2020 at 5:56 am Lasă un comentariu

Lectura în oglinda  ultimului Barometru al Opiniei Publice (iunie2020)

Se pare că între ultimile două Barometre ale Opiniei Publice (2019-2020) preferințele de lectură ale cetățenilor Republicii Moldova au cunoscut o schimbare în bine. Vedem o creștere dublă față de datele BOP-ului 2019.

Potrivit Barometrului Opiniei Publice (iunie2020), zilnic:

  • citesc ziare 11%  de respondenți comparativ cu 5%  în 2019,
  • citesc cărți 13% de respondenți comparativ cu 6%  în 2019.

O creștere substanțială se atestă și în utilizarea  internet-ului. Dacă în februarie 2019, 52% de respondeți raportau utilizarea zilnică a internetului, în iunie 2020 cifra raportată este de  66%.

 

august 5, 2020 at 12:32 pm Lasă un comentariu

Articole mai vechi


Arhive

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 107 urmăritori

View
decembrie 2020
L M M J V S D
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031