Locuri de muncă în viitor – 5 lucruri de știut

…5. Va trebui să învățăm pe tot parcursul vieții

În medie, angajații vor avea nevoie de 101 zile de recalificare și perfecționare profesională în perioada până în 2022. Decalajul competențelor emergente – atât în rândul angajaților individuali, cât și al conducerii superioare a companiilor – pot împiedica în mod semnificativ managementul transformării organizației. În funcție de sectorul industrial și localizare, între jumătate și două treimi dintre companii probabil vor apela la antreprenori externi, personal temporar și profesioniști independenți pentru a-și acoperi necesitățile în materie de competențe.

https://idsi.md/locuri-de-munca-in-viitor-5-lucruri-de-stiut?fbclid=IwAR1U5gzSpiJyCmS1ygFVPNQIu2bd5FHGGbR4D4Kc7wd3HjX1hFjKVgbV2-I

Reclame

februarie 18, 2019 at 9:30 am Lasă un comentariu

Biblioteca… sau „de ce să închidem porți care merită să rămână deschise”

62190-l

Am pregătit acest articol pentru o prestigioasă publicație cu gând de a pune un cuvânt pentru o instituție și o profesie care în contextul implementării legii noi a salarizării au nevoie de toată susținerea comunităților și a decidenților. Până(dacă) va fi publicat, conținutul poate fi accesat pe SlideShare

Oare ce înțeleg unii atunci când este vorba de  bibliotecă și nici de cum nu pot înțelege alții? La 5 decembrie 2018  a fost inaugurată Biblioteca Centrală Helsinki, un cadou de 98 milioane de Euro, oferit de Guvernul Finlandei și Primăria orașului  Helsinki, poporului finlandez cu ocazia Centenarului Independenței! La deschidere, biblioteca avea 100 000 de cărți pentru împrumut. În câteva zile rafturile au rămas goale, cititorii împrumutând 66 000 de volume. Dar aceasta este Finlanda, unde  bibliotecile au fost considerate mereu – infrastructura intelectuală a țării, unde serviciile bibliotecare se află în topul serviciilor publice, devansând  servicii  precum cele bancare și de sănătate.  Unde a ajuns Finlanda? cu o populație și o istorie cu mari tangențe cu ale  noastre, este lucru bine cunoscut.

Un studiu realizat în 2016, la Universitatea de Stat din Connecticut, care a analizat tendințele comportamentului și alfabetizării în mai mult de 60 de țări, a făcut un clasament al celor mai alfabetizate țări. Studiul a constatat că țările nordice se clasează pe primele locuri în lume după nivelul de alfabetizare, Finlanda ocupând chiar vârful clasamentului. De asemenea, țările nordice sunt în topul clasamentelor privind bibliotecile, inclusiv la capitolul finanțare.

De remarcat că, clasamentul a avut la bază 15 variabile, grupate în câteva categorii: biblioteci, ziare, sistem educațional, accesul la tehnologii etc. Variabilele din categoria „biblioteci” includeau, printre altele, numărul total de biblioteci și volumul colecțiilor în bibliotecile publice.

Aşadar, nivelul de alfabetizare al unui neam se stabileşte și după numărul de biblioteci și conținuturile acestora.

Articolul poate fi descărcat/vizualizat pe https://www.slideshare.net/cdbclub/biblioteca-131764969

februarie 14, 2019 at 1:00 pm Lasă un comentariu

O bibliotecă – Odă bibliotecilor

ALA Architects  20190102 Helsinki Central Library OodiÎntr-un an în care comunitatea bibliotecară și-a propus să promoveze imaginea bibliotecii în comunitate, importanța bibliotecii pentru membrii comunității trebuie să fie o temă frecventă. De această importanță trebuie să se pătrundă întreaga societate, dar mai ales decidenții de care în ultima instanță depinde finanțarea instituției.

Biblioteca este expresia cunoașterii umane. În întreaga sa istorie de milenii, biblioteca s-a înălțat și consolidat ca entitate pe diseminarea informațiilor și a cunoștințelor, pe folosirea în comun a ideilor și resurselor, pe dezvoltarea comunităților.

Biblioteca a rezistat în timp pe parcurs de milenii pentru că, contrar definiției primare,  niciodată n-a fost doar simplu depozit de cărți. Spații de depozitare au fost, sunt și vor fi, dar acestea doar pentru a asigura integritatea colecțiilor, asigurarea securității în cazurile când instituția are responsabilități aparte pe acest segment, pentru a ține departe de ochii lumii, cărțile învechite fizic de trecerea timpului sau poate a unui tratament inadecvat.  Alta este problema depozitarelor unde se păstrează exemplarele legale, intangibile. Biblioteca de azi trebuie să fie participativă, ea nu poate exista fără utilizatori  și fără bibliotecarii care-i dau viață, și fără comunitate, indiferent care anume.  Biblioteca publică este și loc care adună împreună comunitatea. Fără implicarea comunității, programe de alfabetizare generală și digitală, programe de instruire pe tot parcursul vieții, advocacy, biblioteca s-ar transforma într-un loc irelevant.

Aceste adevăruri au fost demult conștientizate de colegii bibliotecari din Finlanda – țara în care bibliotecile sunt percepute ca  – infrastructură intelectuală a țării,  care a fost mai mulți ani lider european în dezvoltarea serviciilor oferite de  bibliotecile publice, lider mondial în arhitectura bibliotecilor, țara cu cel mai mare nivel de alfabetizare, țara unde serviciile bibliotecare  pot fi în topul serviciilor publice devansând serviciile bancare și farmaceutice… Finlanda este pe drept cuvânt numită  – țara cititorilor, iar finlandezii sunt recunoscuți ca cei mai entuziaști utilizatori ai bibliotecilor publice din lume. Într-o  țară cu 5,5 milioane populație împrumutul este de  aproape 68 milioane de  cărți pe an.

De ce orașele din Finlanda sunt paradisuri pentru iubitorii bibliotecii?

Un răspuns găsim la  cunoscutul avocat al bibliotecilor din Regatul Unit Ian Anstice . Pe site-ul  Public Libraies New shttp://www.publiclibrariesnews.com/2018/05/an-ode-to-libraries-in-finland.html, administrat de el, acesta  scria, că  în timp ce în anul 2016, în Regatul Unit pentru întreținerea bibliotecilor au fost cheltuite 14,40 lire sterline pe cap de locuitor, în Finlanda au fost cheltuite 50,50 sau de trei ori mai mult. În timp ce în Regatul Unit, începând cu anul 2010 au fost închise aproximativ 500 de biblioteci, Finlanda investește  98 milioane de euro pentru a construi o bibliotecă nouă enormă.

Biblioteca Oodi de ultima generație din Helsinki, inaugurată la 5 decembrie  2018 se  află în fața Parlamentului și are un cinematograf, un studio de înregistrare, un spațiu de producție, spații de studiu și multe alte facilități. Este o potrivire perfectă pentru o națiune cultă care si-a propus să ducă învățământul public la un nou nivel.

Într-un moment în care bibliotecile din întreaga lume se confruntă cu reduceri bugetare, declinul numărului utilizatorilor, închiderea bibliotecilor , Finlanda înfruntă tendința generală. Nu este greu de înțeles de ce bibliotecile finlandeze sunt atât de utilizate:  84% din populația țării este urbană și dată fiind clima destul de dură bibliotecile nu sunt doar spații simple pentru studiu, lectură sau împrumut – ele sunt spații vitale pentru socializare.

Oodi, poate fi descrisă ca  „o piață interioară a orașului” – departe de viziunea stereotipică a bibliotecilor de spații învechite, dominate de liniște. Oodi a fost concepută pentru a oferi cetățenilor și vizitatorilor un spațiu liber pentru a face ceea ce doresc. în mod activ.

 

Oodi – Odă în traducere – este mai mult decât un monument sobru pentru mândria civică. Concepută ca  parte a sărbătorilor din cadrul  unui secol de independență a Finlandei,  biblioteca nu este un simplu depozit de cărți. Ea simbolizează semnificația învățării și a educației, care au fost factori fundamentali pentru dezvoltarea și succesul Finlandei.

Bibliotecile sunt văzute ca fața vizibilă a credinței finlandeze în educație, egalitate și cetățenie activă.

Sentimentele de mândrie în ceea ce privește egalitatea de șanse oferită de noua bibliotecă a orașului sunt amplificate  de locul  ales pentru Oodi:  vizavi de parlament. Nu există un alt actor care să reflecte mai bine bazele  democrației, decât este  biblioteca publică.

 

Locul și designul noii biblioteci din Helsinki sunt, cu siguranță, sugestive, dar poate cel mai impresionant lucru a fost lipsa opoziției publice față de un proiect atât de costisitor. Oamenii au așteaptă cu nerăbdare Oodi. Și n-au fost dezamăgiți.

Finlanda (cu toate bibliotecile ei) este o istorie de succes de la care avem multe de învățat!

Top of Form

Bottom of Form

 

februarie 13, 2019 at 10:57 am Lasă un comentariu

Două exemple/argumente pro lectură

Recent am citit câteva articole autorii cărora se pot lua la harță cu oricine care ar insista prea mult asupra crizei lecturii.

Este cunoscut faptul că despre criza lecturii se discută foarte mult și că  părerile experților sunt foarte variate. Există și exemple foarte elocvente, care prezintă o  realitate destul de optimistă. Exemplul Finlandei este foarte elocvent. La 5 decembrie 2018  a fost inaugurată Biblioteca Centrală Helsinki, un cadou de 98 milioane de Euro, oferit de Guvernul Finlandei și Primăria orașului  Helsinki, poporului finlandez cu ocazia Centenarului Independenței! La deschidere, biblioteca avea 100 000 de cărți pentru împrumut. În câteva zile rafturile au rămas goale, cititorii împrumutând 66 000 de volume. Dar aceasta este Finlanda, unde  bibliotecile au fost considerate mereu – infrastructura intelectuală a țării, unde serviciile bibliotecare se află în topul serviciilor publice, devansând  servicii  precum cele bancare și de sănătate.

Un alt exemplu ar fi  biblioteca Bookster, București. Acest exemplu a fost în vizorul nostru și acum câțiva ani. Revista forbes.ro publica la 30 ianuarie 2019 un articol despre rezultatele activității bibliotecii Bookster în anul 2018. „Biblioteca oferă celor 60.0000 de abonați acces la peste 80.000 de cărți, articole, studii de caz și materiale video din domenii diferite, de la dezvoltare personală și profesională, la hobbyuri și beletristică. Serviciul de recomandare personalizată și livrare la birou este oferit exclusiv companiilor. Abonamentul la Bookster costă între 3 și 5 euro de persoană pe lună, în funcție de numărul total de angajați ai companiei.”  În 2018 au fost împrumutate 2 milioane de cărți. În medie, un angajat împrumută și citește peste 13 cărți și articole pe an. Foarte interesante preferințele de lectură ale abonaților. ”Astfel, cititorii din industria IT sunt atrași de lecturi fantastice și istorie: “Origini” de Dan Brown și “Sapiens: scurtă istorie a omenirii” de Yuval Noah Harari se află printre primele opțiuni ale programatorilor. Angajații din Banking, Telecom și FMCG rămân însă fideli ficțiunii, iar “Oamenii fericiți citesc și beau cafea” de Agnes Martin-Lugard este prima lor alegere.”

Cifre impresionante! Fondată cu 6 ani în urmă, biblioteca a întrecut probabil orice așteptări. Interesant faptul, că fiind contra plată, cărțile sunt atât de solicitate.  Dacă persoanele sunt gata să plătească accesul la lectură, evident că lectura nu este o cauză pierdută.

Accesați articolul pe:

Bookster: În 2018 au fost împrumutate 2 milioane de cărți. În medie, un angajat împrumută și citește peste 13 cărți și articole pe an//

https://www.forbes.ro/bookster-2018-au-fost-imprumutate-2-milioane-de-carti-medie-un-angajat-imprumuta-si-citeste-peste-13-carti-si-articole-pe-132739?fbclid=IwAR1L3EL_7aydd9aPtcq-TOdi_mqSyyVvlLKimAzOnC3Va82Ym6IiJA2_qaY

Chiar merită citit!image lectura

februarie 5, 2019 at 12:27 pm Lasă un comentariu

Lecturi cu voce tare despre importanța cărții și lecturii

O selecție de Gânduri despre carte și lectură exprimate de participanții proiectului Cartea și lectura în viața personalităților  poate fi accesată pe: https://clubbib2.wordpress.com/2018/01/30/ganduri-despre-carte-si-lectura-exprimate-de-participantii-proiectului-cartea-si-lectura-in-viata-personalitatilor/

ianuarie 29, 2019 at 8:00 am Lasă un comentariu

Ghid în sprijinul implementării SM ISO 16439:2018 „Informare și Documentare. Metode și proceduri pentru evaluarea impactului bibliotecilor”

Poate fi accesat pe:

https://bibliotecipublicerm.files.wordpress.com/2019/01/ghid-informare-%C8%99i-documentare.-metode-%C8%99i-proceduri-pentru-evaluarea-impactului-bibliotecilor.pdf

ianuarie 28, 2019 at 12:16 pm Lasă un comentariu

Ziua Internațională a Cititului cu Voce Tare – ediția 2019

Stimați colegi, Vă amintim că la 1 februarie este marcată Ziua Internațională a Cititului cu Voce Tare – o mișcare de sensibilizare a cercurilor largi de cititori reali și potențiali, a instituțiilor info-documentare, a instituțiilor de învățământ, a părinților, a decidenților privind importanța lecturii cu voce tare, precum și a lecturii în general.

În anul 2018, comunitatea bibliotecară din Republica Moldova a aderat în forță la această mișcare, care este o posibilitate în plus de a scoate în topul activităților din această zi una dintre responsabilitățile esențiale ale bibliotecii – promovarea lecturii. Aducem în prim plan Ghidul lecturii cu voce tare, tradus în preajma primei ediții a Zilei Internaționale a Cititului cu Voce Tare.

Ghidul lecturii cu voce tare

Pentru persoanele implicate în organizarea lecturilor cu voce tare LITWORLD http://www.litworld.org/wrad/ a elaborat un ghid care poate fi de mare ajutor, mai ales, pentru începători. Poate fi accesat în original pe: https://clubbib2.files.wordpress.com/2018/01/4a4a2-03readaloudguide.pdf . V.O.

Studiile arată că alfabetizarea reprezintă fundamentul bunăstării emoționale și fizice, creșterii  intelectuale și securității economice. Mai mult, citirea cu voce tare îmbunătățește abilitățile  de ascultare,  influențează dezvoltarea vocabularului și înțelegerea temelor și structura textelor  care vor influența viitorul succes al copiilor.
Utilizați sfaturile de mai jos pentru a crea o  puternică și memorabilă experiență a lecturii cu voce tare:

Citiți cartea în prealabil  pentru a vă familiariza cu povestea.

Notați locurile unde ați dori să vă opriți și să puneți întrebări.

Fiți amuzant. Schimbați vocea în timpul citirii cu voce tare pentru a se potrivi cu expresiile și emoțiile personajelor; aceasta va da mai multă viață textului.

Folosiți diferite tonalități ale vocii pentru diferite personaje, astfel încât copiii  să recunoască dialogul în interiorul unui text și trăsăturile de caracter individuale.

Dacă cartea are mult text, încercați să citiți printre rânduri în loc să citiți fiecare cuvânt. Faceți o sinteză a ceia ce se întâmplă pe fiecare pagină și punctați pe ilustrații pentru a explica acțiunea.

Puneți întrebări în timp ce citiți. Cereți ascultătorilor să prezică ce se va întâmpla în continuare, cum s-ar simți dacă ar fi în locul personajului, care este înțelesul unui cuvânt care ar putea fi nou. Limitați întrebările dvs. la una sau două astfel ca să nu întrerupeți fluxul povestirii.

După ce terminați povestea, inițiați o conversație care să se concentreze pe conectarea textului cu viețile și experiențele ascultătorilor.

27331951_10211244948062225_9101191232145625596_n

ianuarie 28, 2019 at 8:45 am Lasă un comentariu

Articole mai vechi


Arhive

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 92 de urmăritori

View
februarie 2019
L M M J V S D
« ian.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728