Oleg Serebrian la tribuna Programului Național LecturaCentral

La 8 septembrie, tribuna Programului Național LecturaCentral a aparținut Domnului Oleg Serebrian. Cu acest evenimen s-a deschis șirul de întâlniri din cadrul Proiectului Cultural, susținut de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării Programul Național LecturaCentral. Despre impact ne vorbesc cifrele din imaginea alăturată. Conform datelor FB (situaia din 09.09.20)  la 21 de ore de la înregistrare filmul a ajuns la 4 165 de persoane și avea 1 700 de vizualizări, 642 de interacțiuni, 39 distribuiri. Sunt date de impact care nu necesită comentarii

Transmisă online, activitatea a putut capta atenția  unui șir impunător de participanți, cititorii reali șI potențiali ai Dnului Serebrian. O experiență inedită pentru activitățile de acest gen. Ce nu s-ar spune, dar formatul online are și avantajele sale, și în primul rând, numărul de participanți, barierele geografice etc. Sunt sigură că această întâlnire cu cititorii va rămâne una de referință în activitatea Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova și la fel le dorim și pe toate celelalte întâlniri cu scriitori , cercetători, experți, care vor avea loc în continuare în cadrul Programului Național LecturaCentral.

Îndemn prietenii FB-ukiști, cei care încă n-au reușit să vizualizeze evenimentul să acceseze pagina Programului Național Lectura Central likul https://www.facebook.com/watch/live/?v=1228861744137122&ref=watch_permalink

Sunt multe de învățat din experiența omului de mare cultură și inteligență, scriitorul, diplomatul, cercetătorul …Oleg Serebrian.

septembrie 9, 2020 at 12:10 pm Lasă un comentariu

Digitizare, digitalizare și transformare digitală: diferențe

Pandemia virusului COVID-19, care a închis  pentru o vreme lumea, inclusiv ușile bibliotecilor, a demonstrat cât de important este pentru o bibliotecă să dețină tehnologii moderne de informare și comunicare, iar bibliotecarii să posede competențele necesare pentru a naviga în lumea virtuală, a crea instrumente WEB care să le permită prezența în spațiul virtual, inclusiv cu cele mai relevante valori  deținute în colecții.

În acest context, crește importanța digitizării resurselor relevante din colecțiile bibliotecilor, asigurarea accesibilității acestora în spațiul digital, asigurarea păstrării pe termen lung.

La nivel international, și noi nu facem excepție,  există o confuzie privind terminologia în acest domeniu, în special utilizarea termenilor digitizare și digitalizare. Pentru elucidarea  situații, au fost publicate mai multe articole în care se clarifică situația privind utilizarea acestora.

De foarte multe ori digitizare, digitalizare și transformare digital sunt utilizate cu sens eronat.

Portivit experților  digitizare   este crearea unei  versiuni digitale a  a unui obiect fizic/analog cum ar fi documente de hârtie (cărți, reviste, hărți etc),  microfilme, fotografii, sunete și multe altele.

Așadar, digitizarea este pur și simplu convertirea și / sau reprezentarea a ceva ne-digital într-un format digital care poate fi folosit de un sistem de calcul din mai multe motive posibile.

 

Digitalizarea înseamnă transformarea interacțiunilor, comunicațiilor, funcțiilor de business și a modelelor de afaceri în unele digitale, care adesea se reduce la un mix de digital și fizic, cum ar fi servicii pentru clienți, marketingul integrat sau producerea  inteligentă cu un mix de autonomie, semi-autonomie și operații manual.

O altă semnificație a digitalizării depășește afacerile și se referă la adoptarea continuă a tehnologiilor digitale în toate activitățile sociale și umane posibile.

Digitalizarea înseamnă utilizarea tehnologiilor digitale și a datelor (digitizate și nativ digitale) pentru a crea plusvalori, pentru a îmbunătăți afacerile, pentru a înlocui / transforma procesele de afaceri (nu doar pentru a le digitaliza) și pentru a crea un mediu pentru afaceri digitale, prin care informațiile digitale sunt la bază.

 

Transformarea digitală cuprinde toate aspectele afacerii, indiferent dacă se referă sau nu la o afacere digitală, în momentele în care accelerarea adoptării tehnologiei și a schimbării duce la o piață complet nouă, client și afaceri (oameni, capacități, procese, modele, …) realități, oportunități și provocări, ducând în cele din urmă la o nouă economie.

 

Așadar, utilizăm „digitizarea colectiei de hărți„, dar „digitalizarea Bibliotecii Naționale„.

 

Un șir de articole, printer care  „Digitization, digitalization and digital transformation: the differences„ // https://www.i-scoop.eu/digital-transformation/digitization-digitalization-digital-transformation-disruption/;

Digitization, Digitalization, and Digital Transformation: What’s the Difference?

https://medium.com/@colleenchapco/digitization-digitalization-and-digital-transformation-whats-the-difference-eff1d002fbdf încearcă să clarifice diferențele dintre acești termeni.

 

august 10, 2020 at 7:30 am Lasă un comentariu

Experiențe de promovare a cărții și lecturii

Să cunoaștem pe Bianca Mereuță, Cluj

 Idei desprinse din interviul „O mamă din Cluj și-a transformat casa într-o bibliotecă publică cu 9.000 de volume. Povestea impresionantă a Biancăi Mereuță.”

„…Își dorește ca toți părinții și copiii să aibă parte de lecturi bune pentru că este convinsă că aceasta este șansa noastră pentru o viață de calitate. ”

„…nu putem să ne educăm copiii fără carte.”

„…Cel mai important proiect al meu, după ce am devenit mamă, este acela de repoziționare a cărții în mentalul colectiv ca bază a educației, ca reper formator pentru viitoarele generații, prin dezvoltarea și implementarea unei strategii integrate de atragere a părinților, educatorilor și copiilor spre carte. Urmăresc la nivel emoțional să generez atributele creării de discurs relațional adult-copil-carte și la nivel rațional să dezvolt structurilenecesare pentru această repoziționare.
Sunt creatorul “Ce le citim copiilor” – cea mai mare și importantă comunitate națională de suport, promovare și dăruire de carte, care are în prezent, în online, peste 97.000 de membri, și fondatorul Signatura, casa editorială care își propune să publice titluri de colecție, selecționate, curajoase, puternice instrumente de dialog ulterior pentru copiii mici și mari. Sunt mama lui Alex, cea mai bună oglindă a mea, a familiei noastre.”

„Eu nu văd cartea doar ca o forma prin care ne cufundăm în text, în poveste și din acea poveste ajungem să cunoaștem vieți și experiențe, ci o văd și ca un instrument palpabil care ne ajută să fim informați, ne aduce noțiuni validate de entități de prestigiu care au reușit să adune în jurul lor oameni de cultură, de știință, oameni cu diverse experiențe și studii în varii domenii de activitate. Cartea în sine e o certificare a lucrului bine făcut, o validarea muncii, a cunoștințelor temeinice sau o expunere a interiorului celui care scrie sau ilustrează, pictează, fotografiază, dansează. Cartea însăși este viața.”

Citiți mai multe:

https://www.totuldespremame.ro/tu-mama/bianca-mereuta-biblioteca-publica?fbclid=IwAR1ZwnOijH8E0v6pUFdDjIj7fGa2Ryo30v5KCFfRy7l4GAOmWx0kuaHgjuQ

Notă! Toate bibliotecile publice teritoriale servesc copiii. Din experiența Biancăi Mereuță, bibliotecarii pot desprinde foarte multe idei. Succes!

 

august 10, 2020 at 5:53 am Lasă un comentariu

Lectură și evoluție sau Super puterea lecturii

Toate marile personalități ale lumii au elogiat lectura ca act principal care le-a permis să ajungă pe culmile Olimpului. Nu departe de actul lecturii nici cele mai influente, bogate și prospere  persoane ale lumii. Studii serioase demonstrează că prosperii lumii au un lucru foarte important în comun – le place să citească.

Dacă încercăm să explicăm nivelul de dezvoltare, reușitele și  rezultatele unor țări, contribuția lor la dezvoltarea general umană va trebui să desfacem firul până a ajunge la atitudinea și investiția în cultură, implicit în biblioteci. Analiza cifrelor de pe Harta Bibliotecilor Lumii ne permite să aruncăm o  privire asupra corelației dintre numărul bibliotecilor și ratele de     alfabetizare pentru adulți (luate de la Banca Mondială). Numărul de biblioteci și numărul de publicații păstrate în colecții se află și printre criteriile de determinare a nivelului de cultură a unei țări.

În întreaga lume, numărul mai mare de  biblioteci publice tinde să fie asociat cu rate mai mari de alfabetizare.

Cum se răsfrânge investițiile în cultură asupra rezultatelor unei țări în varii domenii? Conform unui studiu recent, SUA are 375 de premianți NOBEL, pe locul  2 este Marea Britanie cu 129, locul trei Germania cu 108 , locul 4 Franța cu 69.

Aceste realizări pot fi raportate la situația bibliotecilor din aceste țări. Potrivit unui sondaj recent Gallup 2019 (primul sondaj de acest fel a fost realizat in 2001), „Vizitarea bibliotecii rămâne de departe cea mai frecventă activitate culturală a americanilor. Media de 10,5 vizite la biblioteca  a adulților din SUA  în anul 2019 depășește participarea lor la alte opt activități de agrement. De exemplu, americanii participă la concerte, evenimente teatrale și vizitează parcuri naționale sau istorice de aproximativ patru ori pe an. În 2019, mai mulți americani au mers la bibliotecă decât la filme. Atitudinea americanilor față de biblioteci este bine cunoscută. Fostul lider de la Casa Albă,  George Bush junior afirma că rolul de lider mondial în dezvoltarea economică al SUA se datorează și unui sistem foarte bine pus la punct de biblioteci publice. Bibliotecile sunt pentru americani o religie afirma și James H.Billington, fostul director al Bibliotecii Congresului.

Fragment Logo_Anul Lecturii

 

august 7, 2020 at 7:15 am Lasă un comentariu

Lectură și evoluție sau Super puterea lecturii

Deosebit de important este rolul lecturii în alfabetizare,  în organizarea unui mod sănătos de viață și atingerea unui nivel acceptabil de bunăstare. Potrivit UNESCO, un copil născut de o mamă, care ştie să citească are cu 50% mai multe şanse să supravieţuiască după vârsta de 5 ani decât unul a cărui mamă este analfabetă. Conștientizarea acestui lucru este deosebit de importantă pentru că, deși în rândul tinerilor nivelul educaţiei femeilor a crescut rapid în ultimii ani, totuși, din cinci tineri, care nu ştiu să scrie şi să citească, trei sunt femei.

Studiile demonstrează clar importanța competențelor de lectură în combaterea sărăciei. Potrivit datelor, furnizate de UNESCO, 750 de milioane de adulți din întreaga lume, dintre care două treimi sunt femei, nu posedă abilitățile de bază de lectură și scris, aceasta în timp ce în societatea modernă puține sunt carierele în care te poți afirma fără a ști să citești. WorldLiteracy Foundation consideră că, dacă toţi copiii care provin din ţări sărace ar termina şcoala, ştiind să scrie şi să citească, 171 de milioane de oameni ar putea scăpa de sărăcie. Potrivit aceleiași surse, persoanele care nu ştiu să scrie şi să citească câştigă cu 30- 42% mai puţin decât cele instruite.

Fragment din articolul Lectură și evoluție sau Super puterea lecturii

august 6, 2020 at 5:56 am Lasă un comentariu

Lectura în oglinda  ultimului Barometru al Opiniei Publice (iunie2020)

Se pare că între ultimile două Barometre ale Opiniei Publice (2019-2020) preferințele de lectură ale cetățenilor Republicii Moldova au cunoscut o schimbare în bine. Vedem o creștere dublă față de datele BOP-ului 2019.

Potrivit Barometrului Opiniei Publice (iunie2020), zilnic:

  • citesc ziare 11%  de respondenți comparativ cu 5%  în 2019,
  • citesc cărți 13% de respondenți comparativ cu 6%  în 2019.

O creștere substanțială se atestă și în utilizarea  internet-ului. Dacă în februarie 2019, 52% de respondeți raportau utilizarea zilnică a internetului, în iunie 2020 cifra raportată este de  66%.

 

august 5, 2020 at 12:32 pm Lasă un comentariu

Lectură și evoluție sau Super puterea lecturii

Întreaga evoluție a dezvoltării umane se bazează pe cunoaștere la care se ajunge, în primul rând, prin învățare și studiu, respectiv prin lectură. Indiferent dacă este vorba de lectura motivațională, de plăcere, de informare sau oricare alt tip, lectura este trampingul care mișcă persoana pe spirală pe toată întinderea vieții. Deschizând orizonturile cunoașterii, lectura este temelia pe care poți construi orice.

Yuval Noah Harari, autorul renumitei trilogii care a bulversat lumea cititoare în ultimii ani  consideră, că „Astăzi principala sursă de avere este cunoașterea”. Dacă potrivit viziunii  tradiționale asupra lumii, până nu demult se considerau esențiale  două tipuri de resurse: materia primă și energia,  în realitate resursele importante sunt trei: materia primă, energia  și cunoașterea. Yuval Noah Harari este cel mai elocvent exemplu a ceea ce  înseamnă lectura pentru cunoașterea trecutului și prezicerea viitorului. Pentru a scrie lucrarea Sapiens: Scurtă istorie a omenirii el a consultat 226 de izvoare; pentru Homo deus: Scurtă istorie a viitorului – 218 izvoare și pentru 21 de lecții pentru secolul XXI – 135 izvoare.  În total autorul a consultat  579 de publicații în format tradițional și online pentru a pune în fața cititorului niște lucrări științifice pe care le citești ca pe romane SF.

Dorian Furtună în Homo Agresivus prezintă la capitolul Bibliografie 1366 publicații. Este dovada că nu poți face o cercetare serioasă și nu poți genera cunoștințe în afara actului lecturii.

Fragment din articolul Lectură și evoluție sau Super puterea lecturii

august 5, 2020 at 5:50 am Lasă un comentariu

Ora mulțumirilor

1_Photo109331000_3137999126308316_4689917402149355385_o

La 14 iulie 2020, s-a încheiat o etapă foarte importantă în realizarea „Proiectului de îmbunătățire a echipamentelor de digitizare din cadrul Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova„. Ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Igor Șarov și directorul general al Agenției Japoneze de Cooperare Internațională (JICA) pentru Europa și Orientul Mijlociu, SAKAMOTO Takema au semnat Acordul de Grant pentru realizarea acestui proiect.

Proiectul este un pas important în modernizarea activității Bibliotecii Naționale. Menționăm că Dl Igor Șarov împreună cu echipa anului 2015 a Ministerului Culturii a contribuit la implementarea unui alt proiect de modernizare a Bibliotecii Naționale – Centru de Statistică, Cercetare și Dezvoltare. Dacă luăm în calcul faptul, că în baza acestui proiect a fost dezvoltat mai apoi și Centrul de Formare Profesională Continuă a Bibliotecarilor, pe care acum tot cu susținerea MECC încercăm să-l modernizăm, concluzionăm că Domnul Ministru Igor Șarov este la al 3-lea proiect de modernizare a Bibliotecii Naționale. Mulțumiri, Dle MINISTRU!

Din aprilie 2018, când este lansată idea proiectului și până la această etapă de semnare a Acordului de Grant personalul Ambasadei Japoniei în Republica Moldova a fost alături de Biblioteca Națională. Prin acest mesaj mulțumim Ambasadei și în special Dlui Hayashi Kazutoshi, care de 2 ani ne ghidează spre acest final de succes, pentru susținere și asistența acordată.

La ceremonia de semnare a Schimbului de Note privind cooperarea economică din 29 iunie 2020 dintre Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Oleg Țulea și Ambasadorul Japoniei, Yoshihiro Katayama, ambasadorul Japoniei menționa că prin intermediul „Proiectului de îmbunătățirea a echipamentelor de digitizare din cadrul Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova ”dorim sa contribuim la prezervarea patrimoniului cultural al Republicii Moldova care este atat de bogat…”

Digitizarea, prezervarea digitală și asigurarea accesului on-line a celor mai valoroase resurse culturale – aceasta este esența proiectului și sarcina pe dimensiunea digitală a oricărei biblioteci naționale.

 

iulie 31, 2020 at 10:49 am Lasă un comentariu

Conferințele zonale „ Biblioteca anului 2020: Consolidare, Interconectare, Participare”, iunie 2020: concluzii de final

82430398_10217258530278022_1591752319127519232_o82830637_10217258532558079_6231252799166873600_o

În aceste zile, când sănătatea este cuvântul cheie în orice inițiativă, organizarea online a conferințelor zonale a fost unica oportunitate, care a putut fi luată în calcul. Sănătatea contează și în numele sănătății această nouă paradigmă a comunicării.

Este prima activitate biblioteconomică de proporții, în acest format, cu participarea a peste 300 de specialiști în biblioteconomie și științele informării din toate tipurile de biblioteci. Conferințelor zonale au precedat căteva traininguri online, cu mai puțini participanți fiecare, care au demonstrat că putem antrena și un auditoriu mai mare. N-am forțat nota până la limita de 100 participanți cât permite Zoom-ul. Poate cu altă ocazie.

Am asistat, așadar, pe viu, la testarea unei noi paradigme a comunicării. Este adevărat, că nu este ușor să vorbești  cu niște imagini  de pe ecran. Barieră psihologică este greu de trecut. Dar nu imposibil. Sperăm că această nouă paradigmă a comunicării  va fi doar o oportunitate și nu o nesesitate impusă forțat. Sunt lecții de învățat printre  care asimilarea aplicațiilor noi care permit comunicarea online cu implicarea unui auditoriu de proporții, Netichetta – comportamentul în spațiul virtual, lichidarea din mers a unor probleme tehnice inerente, unui auditoriu extins la etapa învățării și încă multe altele.

Ne-am convins pe cont propriu, că analfabetul zilei de azi nu este cel care nu știe să scrie și să citească, ci acela care nu poate face față tehnologiilor moderne de comunicare și informare. Dar suntem conștienți și de faptul, că tehnologiile și internetul sunt doar instrumente de comunicare și diseminare a informațiilor și cunoștințelor și că în internet nu vom găsi nimic din ceia ce nu este creat și nu este plasat acolo. Cunoștințele și conținuturile au fost și rămân motorul dezvoltării. Dar diseminarea acestora contează și enorm de mult.

În zilele de distanțare fizică au ieșit la suprăfață multiple  probleme specifice mai multor  domenii de activitatea, inclusiv instituțiilor de cultură. Printre acestea tronează lipsa sau insuficiența tehnologiilor, lipsa sau viteza redusă a internetului și insuficiența competențelor de utilizare a TIC. Respectiv, toată activitatea de advocacy din timpul imediat următor va trebui să fie centrată pe dotarea bibliotecilor cu TIC, acces internet, iar dezvoltarea competențelor de utilizare a TIC va deveni prioritatea priorităților.

Orice turbulență socială majoră impulsionează dezvoltarea. Ne dorim această dezvoltare și pentru biblioteci  în calitate de  garant al protecției sociale în cultură.

Acum este clar, că nu putem vorbi despre revenirea la normalitatea cunoscută de noi până la pandemie și va trebui să ne adaptăm și să ne învățăm să  activăm într-o nouă  normalitate. După milioane de infectați și sute de mii de decedați, se va reveni cu greu la valorile tradiționale și  nimic nu va mai fi la fel ca altădată.

Pandemia a scos în prim planul vieții sociale biblioteca ca instituție indispensabilă comunității. Există o șansă bună de a spori imaginea bibliotecii. În zile grele de izolare Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop amintea decidenților că „Un popor nu poate trăi fără cultură”, și că „Trebuie liberalizat accesul la bibliotecile clasice, cu păstrarea distanțării, cu instruirea bibliotecarilor”. Instituțiile de cultură din mai multe țări, au fost printre primele care au fost redeschise după relaxarea restricțiilor și aceasta contează. În zile de izolare s-a înțeles cu adevărat valoarea acestora.

Biblioteca va rămâne în căutarea identității.   Treptat va reveni la valorile și conceptele fundamentale prin care și-a păstrat relevanța.

Prioritățile anului 2020 despre care s-a discutat la conferințe, gândite în realitatea în care am trăit până la pandemie vor fi realizate în nouă realitate. Sper să reușim.

A contat mult că am avut alături Ministerul Educației, Culturii și Cercetării cu mesajele de susținere a comunității bibliotecare în toate eforturile de consolidare a domeniului în numele realizării misiunii fundamentale – îmbunătățirea calității vieții cetățenilor.

Greu de spus cum ne vom aminti peste ani despre această primă încercare de a înfrunta viitorul. Dar am încerct și am reușit … pentru acest segment de timp.

La  finalul celei de-a patra și ultima  conferință zonală, o colegă din generația net, care a asigurat partea tehnică a evenimentelor a mărturisit, că este mândră de biblioteca noastră. Și eu.

 

 

iunie 16, 2020 at 10:53 am Lasă un comentariu

Conferințe Zonale 2020

Maine, 3 iunie, încep conferințele zonale cu participarea bibliotecilor publice de toate tipurile din Republica Moldova. Potrivit concepției, conferințele zonale, aprofundează temele prioritare ale anului, convenite de comun acord la Forumul Managerilor din Sistemul Național de Biblioteci. Tema Paradigma bibliotecii în „noua normalitate/realitate„ sau biblioteca la viitorul prezent cu care vom da start conferințelor zonale este una care n-ar fi trebuit să se regăsească în agenda întrunirilor ce urmează și nici în cel mai mare coșmar în octombrie 2019, când conceptualizam Forumul Managerilor nu ne-am fi putut imagina, că anul marelui echilibru- 2020 – va fi cel mai perturbator eveniment global din istoria recentă. Evenimentele s-au întâmplat, bibliotecile s-au conformat și  comunitatea bibliotecară va încerca în timpul care vine să se adapteze la „noua realitate/normalitate”. Discuțiile în jurul temei propuse sper să contureze niște idei  despre cum va modela noua realitate biblioteca de mâine și cum va contribui biblioteca la afirmarea noii realități.Conferinta-zonala-2020

iunie 2, 2020 at 10:56 am Lasă un comentariu

Articole mai vechi


Arhive

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 107 urmăritori

View
septembrie 2020
L M M J V S D
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
282930